„Momeala Ucraina”. Ce își propun să discute Trump și Putin în zilele următoare

La prima vedere, un armistițiu în conflictul din Ucraina ar putea părea o veste bună pentru Europa. Desigur, atât pentru Ucraina cât și pentru restul continentului, încheierea acestui conflict este de dorit. Totuși, finalul unui război trebuie să fie justificat corect, iar o pace inechitabilă ar putea provoca mai multă instabilitate decât actualmente războiul de uzură, ce continuă să submineze resursele Rusiei aflate deja sub presiune.

Summitul Trump-Putin ce urmează a se desfășura are loc în contextul unor negocieri complexe care amintesc de tranzacțiile ruso-americane de odinioară. În 1867, Imperiul Rus a cedat Alyeska Statelor Unite pentru suma de 7,2 milioane de dolari, un simbol al influențelor reciproce dintre cele două puteri.

Rusia are o istorie lungă de confruntare politică și strategică împotriva SUA și aliaților săi occidentali. Începând cu Conferința de la Potsdam din 1945, după finalul celui de-al Doilea Război Mondial, relațiile dintre URSS și Statele Unite s-au tensionat dramatic, prevestind decenii de război rece și competiție geopolitică.

În premieră, un lider al Kremlinului, cu legături deosebit de controversate, ar putea vizita Alaska pe 15 august 2025. Acest oficial, sub urmărire internațională pentru crime de război, va păși pe teritoriul american, plasând din nou focalizarea pe tensiunile internaționale, în special dintre Rusia și comunitatea internațională.

Un demers intrigant

Alaska, punctul în care cele două superputeri – și Rusia, și SUA – își întâlnesc influențele teritoriale, devine azi un simbol al rivalităților geopolitice arctice. Tensiunile și oportunitățile economice din această regiune cresc pe măsura dezvoltării globale. Asocierile dintre Alaska și Ucraina s-au consolidat abia în ultimele zile.

Negocierile despre pacea din Europa, desfășurate la mii de kilometri distanță în Alaska și fără participarea directă a Ucrainei sau a altor state europene, ridică întrebări legate de legitimitatea și inclusivitatea acestui proces. Reuniunile recente de la Londra sugerează că ofertele de armistițiu nu au susținere europeană și nici ucraineană. Cea mai mare obiecție venită din partea Marii Britanii, Germaniei și Franței rezidă în excluderea Ucrainei din discuțiile direct legate de soarta sa.

Este de așteptat ca în zilele până la summit să apară evenimente și provocări noi, inclusiv o potențială vizită a președintelui Zelenski în SUA. Aceasta ar putea depinde doar de decizia președintelui american, mai ales că teritoriul american permite o astfel de întâlnire, în ciuda opoziției Moscovei. În scenariul în care participarea Ucrainei rămâne controversată, SUA ar putea organiza întâlniri suplimentare cu Ucraina și alte democrații occidentale pentru a discuta arhitectura unei noi păci în Europa.

Desigur, un armistițiu în Ucraina ar putea părea o veste pozitivă pentru Europa. Însă, finalizarea conflictului printr-o soluție incorectă ar putea implica riscuri pentru toate statele implicate, mai mari decât continuarea unui conflict prelungit care tensionează și slăbește Rusia.

Scepticismul european față de o inițiativă politică ruso-americană, lansată într-un timp record, este real. Nu este vorba de o simplă retorică pentru publicul american, ci de o încercare de a înțelege corect conflictul extins al lui Putin împotriva Occidentului. Acțiunile Rusiei de la invazia Georgiei în 2008 până la conflictul actual cu Ucraina arată o creștere constantă a agresiunii, iar fiecare etapă a fost mai complexă și mai devastatoare decât cea anterioară.

Tactica Rusiei

Strategia lui Putin, pe fondul scăderii resurselor economice, constă în atragerea lui Donald Trump de partea Rusiei, în speranța că va reuși să atenueze sancțiunile impuse de SUA. Kremlinul speră să-l convingă pe Trump să accepte cerințele invaziei asupra Ucrainei, sub masca unei oferte de pace înșelătoare.

Într-o perioadă de reîmprospătare a relațiilor SUA-Ucraina, coordonate printr-un nou mecanism de sprijin militar de către NATO, Putin propune rapid un summit cu Trump. Acesta este văzut ca o încercare de a destabiliza alianțele, dorind să creeze tensiuni între Trump și liderii europeni aliați cu Ucraina. Obiectivul rus este clar: divizarea relațiilor transatlantice.

Pe lângă relațiile bilaterale, conținutul discuțiilor dintre Rusia și SUA ar putea include aspecte economice și de altă natură necunoscute opiniei publice. Acest summit nu va rezolva războiul din Ucraina sau noua ordine de securitate în Europa de Est, ci se va concentra asupra unor interese bilaterale.

Este greu de imaginat o colaborare între Moscova și Washington în contextul legăturilor sale cu China, Iran și Coreea de Nord. Strategie ca „reverse Nixon” nu a funcționat și nu va schimba cursul alianțelor actuale: Rusia nu se va distanța de China, fiind încadrată într-un bloc antioccidental solidificat.

Ce se discută în culise

Chiar dacă interesele comune rus-chineze sunt puternice, „momeala Ucraina” rămâne neclară în avantajul cui acționează. Putin simulează apropierea de Trump, mizând pe un posibil triumf în Ucraina. În realitate, Rusia își va menține atitudinea antieuropeană, continuând să colaboreze cu aliații săi autoritari împotriva influenței occidentale.

Dacă „pacea din Alaska” va concretiza ori nu o schimbare în politica mondială rămâne de văzut. Totuși, ar putea aduce modificări importante în sistemul de securitate european și în relațiile transatlantice.

Probabila pace, deși ar putea fi proclamată între Rusia și SUA, nu va cuprinde Ucraina. Aceasta ar reprezenta o suspendare temporară a conflictului început în 1945 între cele două superputeri și nu va oferi soluții pe termen lung pentru războiul din Ucraina, asemenea Acordului de la Minsk din 2015.

Ceea ce este pe masa discuțiilor ruso-americane se referă la o încetare a tensiunilor dintre Washington și Moscova, prezentată sub forma unei înțelegeri de pace pentru Ucraina. În realitate, este vorba de interese bilaterale, iar nu de o rezolvare justă a conflictului dintre Rusia și Ucraina, ori între Rusia și democrațiile occidentale.

Aspecte esențiale de urmărit

În zilele următoare, vom putea evalua impactul real al posibilei păci din Alaska analizând elementele fundamentale care vor determina succesul acestei inițiative.

Clarificări necesare pentru Trump

Pe baza informațiilor disponibile, pare improbabil ca o pace între Rusia și SUA să rezolve complet conflictul actual. Propunerea actuală nu este suficient de solidă pentru a susține o pace durabilă între Rusia și Ucraina.

Mai sunt multe de discutat și negociat înainte ca un acord să fie validat de toți cei implicați. Putin s-a grăbit să obțină un sprijin rapid de la Trump împotriva Ucrainei și Europei, dar acest plan a întâmpinat rezistență. Statele europene au reacționat prompt și au declarat clar că acordul nu va fi acceptat în stadiul său curent.

Este esențial ca președintele Trump să fie consiliat în mod rezonabil de echipa sa de la Washington. Un acord precipitat cu Rusia poate afecta grav interesele de securitate ale Europei și ale aliatilor democratice. Săptămâna premergătoare summitului din 15 august va fi plină de evoluții și poate schimba semnificativ peisajul actual.