NASA acceptă implicit o înfrângere în fața Chinei în privința unei misiuni spațiale crucială. Solicită asistența lui Elon Musk și Jeff Bezos

Misiunea Mars Sample Return, ce avea ca obiectiv aducerea pe Pământ a primelor mostre de sol marțian, va beneficia de o nouă strategie, conform anunțului făcut de Bill Nelson, administratorul Agenției Spațiale Americane, citat de AFP. NASA va căuta sprijinul fie de la SpaceX, fie de la Blue Origin, pentru a reduce costurile exorbitante ale misiunii.

Planul inițial prevedea ca 30 de mostre de rocă și sol din Marte, colectate de roverul Perseverance, să fie aduse pe Terra în 2033. Însă, misiunea a suferit multiple amânări și ajustări financiare.

Astfel, costul inițial de 7 miliarde de dolari a crescut la estimările actuale de 11 miliarde de dolari până în aprilie 2024, iar data prevăzută pentru returnarea mostrelor a fost mutată pentru 2040.

De asemenea, ținând cont că China a anunțat o misiune similară, mutând data de lansare din 2030 în 2028, oficialii NASA și ai guvernului american consideră abordarea agenției inacceptabilă.

NASA explorează noi opțiuni pentru recuperarea mostrelor de pe Marte

După ce cursa pentru recuperarea primelor mostre marțiene pare a fi câștigată de China, care a anunțat finalizarea misiunii până în 2031, NASA adoptă o abordare menit să finalizeze acest proiect emblematic pentru programul spațial american.

Bill Nelson a declarat că NASA examinează în prezent două scenarii viabile pentru a asigura amartizarea în siguranță a unei platforme robotică, care va colecta mostrele și le va lansa pe orbita Planetei Roșii. De acolo, acestea vor fi recuperate de Eart Return Orbiter, o navă spațială dezvoltată de ESA (Agenția Spațială Europeană), și trimise către Terra.

„Nu este un secret că SpaceX și Blue Origin și-au declarat deja interesul de a sprijini această misiune. Totuși, este posibil să apară și alți parteneri privați care să contribuie la eforturile NASA,” a adăugat Bill Nelson.

De asemenea, NASA consideră ajustări la designul sondei care urmează să amartizeze. În loc de panouri solare, vulnerabile la furtunile de praf marțian, se intenționează utilizarea bateriilor nucleare pentru a asigura necesarul de energie.

Estimările sugerează o reducere semnificativă a costurilor, de la 11 miliarde de dolari la un interval de 6,6-7,7 miliarde. Colaborarea cu alți parteneri din sectorul privat ar putea, conform evaluărilor independente, să faciliteze și o scădere suplimentară a cheltuielilor.

Astfel, cheltuielile NASA ar putea rămâne între 5,8-7,1 miliarde de dolari, iar mostrele ar putea ajunge în posesia specialistilor NASA în perioada 2035-2039.

Bill Nelson subliniază unicitatea misiunii NASA față de cea a Chinei

Deși estimările financiare arată o variantă superioară față de planul inițial, succesul și durata misiunii depind de numeroși factori. Acestea includ nu doar fondurile alocate de administrația federală, dar și strategia aleasă de NASA și ESA.

Pe de altă parte, misiunea chineză Tianwen-3 pare să fie pe cale de a câștiga competiția, iar, dacă totul decurge conform planului, mostrele marțiene ar putea ajunge pe Terra cu mult înainte ca NASA să realizeze aceeași performanță.

Întrebat despre cele două programe concurente, Bill Nelson a evidențiat complexitatea misiunii americane, în contrast cu abordarea mai simplificată și mai puțin costisitoare a Chinei.

„Nu se poate face o comparație între cele două misiuni de returnare a mostrelor de pe Marte. Misiunea noastră este elaborată meticulos, având la bază expertiza comunității științifice internaționale,” a declarat Bill Nelson.