„O oglindă a realității”. Analiza OCDE asupra sistemului educațional din România: recomandări esențiale

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind educația și competențele din România, publicat pe 27 mai, sugerează o regândire totală a organizării sistemului educațional.

• Raportul aduce în discuție politicile educaționale din România, comparându-le cu cele ale altor state membre și oferind numeroase recomandări pentru diverse niveluri – de la creșe la universități, incluzând aspecte precum guvernanța, finanțarea, formarea profesorilor și curriculumul. Evaluarea a venit la doi ani de la implementarea noilor legislații în domeniu, evidențiind un sistem de învățământ considerabil inechitabil, subfinanțat și ineficient, cu decalaje semnificative față de media OCDE. România aspiră să devină membru al OCDE, o organizație renumită pentru standardele sale riguroase și evaluările comparative ale politicilor publice.

Provocări de la grădiniță

Raportul OCDE subliniază condițiile copiilor mai mici de vârstă preșcolară, menționând că din perspectiva legală, aceștia nu au acces la educație formală.

Conform datelor din 2019, mai mult de 50% dintre copiii cu vârste de până la cinci ani beneficiau de educație informală, oferită de familii, prieteni sau educatori necalificați.

„În prezent, nu există un cadru legislativ clar pentru copiii sub cinci ani, deși Ministerul Educației a stabilit prioritatea înscrierii în grădinițe pentru cei de 4 și 5 ani. Totuși, bariera resurselor umane și a instituțiilor rămâne o problemă uriașă”, se menționează în raport.

Infrastructură și cadre didactice: elemente fundamentale

Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut faptul că „raportul OCDE reflectă realitatea pe care trebuie să o acceptăm.”

El a evidențiat deficitul de infrastructură și personal calificat în educația timpurie: „Unde ar trebui să se afle copiii înainte de patru ani? În creșe, dar acest lucru nu este obligatoriu. Trebuie să ne restructurăm infrastructura și să ne pregătim profesorii, iar măsuri sunt deja luate în acest sens.”

Andreas Schleicher: Prioritizarea investițiilor pentru cei mai vulnerabili

Andreas Schleicher, directorul de educație al OCDE, a accentuat că definirea calității în educația timpurie este esențială: „Fără a defini calitatea educației timpurii, va fi greu să o obții și să o oferi. Este necesar un curriculum solid, în strânsă legătură cu așteptările din școală.”

„Capacitatea sistemului educațional de a atrage cei mai buni profesori în școlile dificile este crucială pentru echitate și excelență”, a subliniat el. De asemenea, a remarcat că România investește semnificativ mai mult în învățământul universitar decât în cel primar, sugerând că resursele limitate ar trebui direcționate acolo unde este cel mai necesar, adică în educația de bază.

Relevanța: o provocare ignorată

Schleicher a adus în atenție o altă dimensiune adesea trecută cu vederea în discuțiile despre educație: relevanța conținutului predat.

„România se confruntă cu multe probleme educaționale, dar, pe lângă inegalitățile cunoscute, o provocare esențială este relevanța învățării”, a spus el.

„Se pare că mulți tineri nu consideră că școala îi pregătește pentru viitor, crezând că accentul pe teoria educațională este necorespunzător cu realitatea practică. O soluție ar fi să se predice mai puține subiecte, dar în profunzime. În prezent, profesorii se confruntă cu o multitudine de conținuturi și nu dispun de suficient timp pentru a angaja elevii în probleme reale.

El a exprimat speranța ca „dorința mea pentru educația din România este legată de predarea unui număr redus de concepte, dar cu o înțelegere mai profundă. Să poți să gândești ca un expert în domeniu este mai important decât simpla acumulare de informații în Biologie sau Chimie.”

Curriculumul avansat nu se traduce în practică

„Distincțiile pe care le fac s-au manifestat deja în curriculum. România dispune de un curriculum bine structurat, dar implementarea acestuia este deficitară. Este important de menționat că examenul nu reflectă destinatarii curriculumului.”

„Nu consider că este o soluție să slăbim sistemul de examene sau să le înlocuim cu evaluări subiective. O aliniere a examenei la scopurile curriculumului ar putea motiva mai mulți profesori și elevi să atingă standardele stabilite.”

Un sistem perpetuează inechitatea

Raportul OCDE conține 88 de mesaje de politică educațională, împărțind recomandările în trei domenii cheie: calitate și rezultate, echitate și acces, bună guvernanță. România se situează sub media OCDE în toate aceste arii. Documentul relevă că 40% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional, iar 25% abandonează școala înainte de a finaliza liceul, cu mari discrepanțe între mediul rural și cel urban. Mai mult, actualul sistem nu reușește să corecteze inegalitățile existente.

Propunerile OCDE: 7 direcții esențiale

OCDE recomandă următoarele măsuri:

• redistribuirea fondurilor pentru educația timpurie și primară;
• întărirea capacității directorilor școlilor și a colaborării între instituții;
• dezvoltarea învățământului dual și profesional, adaptat nevoilor pieței muncii;
• sprijinirea elevilor vulnerabili prin burse și asistență logistică și psihologică;
• reformarea evaluărilor standardizate și adoptarea unui portofoliu educațional în gimnaziu;
• regândirea curriculumului și reducerea supraîncărcării programului școlar;
• îmbunătățirea formării profesorilor prin mentori și învățare colaborativă.

Ministrul Educației, Daniel David, a susținut necesitatea unei Evaluări Naționale mai juste: „În prezent, Evaluarea din clasa a VIII-a este limitativă. OCDE sugerează integrarea notelor din anii anteriori, creând astfel un portofoliu educațional.”

Ministrul a explicat că examenul se concentrează exclusiv pe două discipline – Matematică și Limba română – oferind o imagine incompletă a abilităților acumulate de elevi pe parcursul gimnaziului. Această evaluare unică are un impact semnificativ asupra parcursului educațional al elevilor, neavând în vedere evoluția și competențele acestora.

„Ar trebui să analizăm și notele anterioare, să construim un portofoliu educațional care să reflecte evoluția elevului, nu doar un instantaneu al performanței”, a adăugat David. OCDE împarte ideea de reformă, care ar contribui la sporirea echității în procesul de admitere și la o evaluare mai cuprinzătoare.

Școala ca mediu de învățare colectivă

Raportul recomandă ca România să elaboreze politici educaționale care să reflecte nevoile comunităților locale și să încurajeze implicarea părinților în educație. „O școală de calitate este un loc unde învață și cadrele didactice, nu doar elevii”, a susținut Schleicher. Succesul sistemului educațional depinde de abilitatea României de a promova profesionalismul, sprijinul reciproc și învățarea continuă.

Accesați raportul complet OCDE – Educația și Competențele în România: