Plata pensiilor private: claritate, transparență a datelor și o platformă neutră cu instrumente de comparare a planurilor de pensii private.
Un proces legislativ aflat în discuție a făcut ca această vară să fie mai agitată, chemând oameni din concedii să participe la dezbaterile despre modul în care vor fi reglementate plățile pensiilor private în România.
Modificările frecvente ale legilor au complicat estimarea sumei pe care o va încasa statul din pensiile publice și a taxelor aferente.
Având în vedere dinamica demografică actuală, scăderea natalității, creșterea speranței de viață și creșterea numărului de pensionari, sistemul de pensii private și pensiile ocupaționale pot juca un rol central în economia României, contribuind la reducerea poverii bugetului de securitate socială. Însă realitățile economice și sociale ale țării, cu venituri publice relativ reduse, determină totuși cetățenii să-și seteze planurile de pensie în principal în jurul pensiei de stat.
Modificările continue ale legilor pensiilor de stat și seria de reforme care au reglementat pilonii (2004–2020) au făcut ca pentru mulți activi să fie dificil de estimat cât vor încasa din pensiile de stat, ce taxe vor plăti și cum vor fi impozitate veniturile din pensiile private sau din alte investiții.
Astfel, Pilonul II funcționează de 17 ani cu posibilitatea de a încasa integral suma acumulată, iar pensionarii actuali au aceleași așteptări ca generațiile anterioare.
În lipsa unei comunicări clare despre necesitatea reglementării plăților din pensiile private și fără o campanie de informare susținută din timp de către autorități, este greu să convingi rapid contribuabilii că Pilonul II reprezintă un adaos la pensia de stat, având în vedere provocările demografice, migrația și contextul economic instabil, cu inflație în creștere și costuri de trai în creștere care pun presiune pe bugetele gospodăriilor.
Printre provocările majore pentru cetățeni în privința pensiilor se numără lipsa clarității și predictibilității în ceea ce privește veniturile pe care le vor avea la pensie.
Costurile serviciilor medicale și nevoile de îngrijire pe termen lung odată cu înaintarea în vârstă au fost deseori trecute cu vederea în planificarea unui venit suplimentar pentru pensie, mai ales dacă nu există semnale despre posibile modificări ale regimului fiscal și dacă pensionarii vor suporta impozite și costuri din bugetul propriu.
Oamenii răspund priorităților financiare pe termen scurt, amânând planificarea pensionării.
În România, gospodăriile au venituri adesea înfrânate, iar salariații se confruntă cu necesitatea de a răspunde întâi imperativelor financiare pe termen scurt, cum ar fi plata ratelor la credite ipotecare, alimentele și cheltuielile copiilor, amânând planificarea pentru pensie. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ o treime dintre români nu economisesc. Chiar dacă există un dezechilibru între venituri și cheltuieli ce ar putea afecta pensia, mulți se arată reticenți să ia măsuri semnificative, adesea din cauza nivelului scăzut de educație financiară.
Un studiu recent din Irlanda arată că terminologia și conceptele specifice pensiilor private, cum ar fi lichidități, strategie de investiții, transferabilitate și proiecții, nu sunt în multe cazuri ușor accesibile consumatorilor dintr-o țară cu o piață financiară mult mai matură decât cea românească. Proiectul dezbătut în România apare ca un adevărat labirint de termeni tehnici, iar percepția publicului nu a fost pozitivă.
Chiar dacă consumatorii doresc să aleagă furnizori de planuri Pilon II sau III pe baza performanțelor, complexitatea produselor, opacitatea datelor despre rentabilitate și modul de prezentare a informațiilor către public îngreunează evaluarea celor mai potrivite opțiuni.
Dorim claritate, transparență a datelor și existența unor platforme neutre, cu comparatoare de planuri de pensii private.
În legislția subsequente, reglementările ar trebui să includă reguli clare privind informarea despre randamente, comparabilitatea produselor și să asigure existența unor platforme neutre de comparare a ofertelor de pensii private, fără a distorsiona alegerea participanților.
În proiectul de lege aflat în dezbatere, pentru un utilizator mediu, lipsit de cunoștințe avansate de drept civil și financiar, există termeni care pot genera confuzie, făcând distincția între concepte precum membu, participant, beneficiar sau supraviețuitor dificil de înțeles.
Unii cetățeni au fost convinși că proiectul vizează dreptul la pensia de urmaș pentru moștenitori, ca exemplu. În realitate, obiectul și domeniul de aplicare sunt mai tehnice; proiectul nu se referă direct la consumatorii de servicii financiare, ci stabilește cadrul necesar pentru plățile pensiilor private, iar efectele vor afecta milioane de persoane ca potențiali consumatori de servicii financiare.
Conform dispozițiilor tranzitorii, pentru reglementarea plății pensiilor private domeniul de acțiune vizează trei acte normative: Legea fondurilor de pensii administrate privat; Legea pensiilor facultative; Legea pensiilor ocupaționale; dacă adoptate, acestea intră în vigoare la o perioadă de 1 an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Inconsistența privind adecvarea fondurilor pentru Pilonul II și modul în care poate fi utilizat activul acumulat.
Analizând textul în dezbatere, evidențiem câteva aspecte care arată o anumită inconsecvență în modul de alocare a fondurilor Pilonului II și în modul în care poate fi utilizat activul acumulat. Proiectul prevede tipuri de pensii precum pensia de retragere programată și pensia viageră.
La pensia de retragere programată, când pensionarul primește plăți lunare pe o perioadă limitată (maxim 10 ani), valoarea lunară va fi legată de indemnizația socială pentru pensionari și în caz de deces înainte de a epuiza banii, moștenitorii vor primi suma rămasă. Nu este clar de ce se alege această referință.
Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private a utilizat date: la 31.12.2024 indemnizația socială era 1.281 lei, valoarea medie a contului Pilon II era 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era 14.352 lei. În consecință, 12 indemnizații sociale reprezintă 15.372 lei.
Știm că indemnizația socială pentru pensionari din sistemul public reprezintă un sprijin acordat celor cu venituri sub un prag, asigurând un venit minim. În esență, aceștia se pot pensiona în sistemul public având o situație financiară precară.
Pilonul II va avea pronunțate caracteristici de solidaritate și redistribuire, specifice de fapt pilonului I, pensiile publice.
Deși acest cadru de calcul nu a fost anticipat, rezultă că Pilonul II va include elemente de solidaritate și redistribuire similare Pilonului I, în timp ce modul de contribuție pe parcursul vieții (un procent fix din valori variabile) plus posibilitatea de a verifica acumulările poate sugera o funcționare bazată pe principiul contributivității.
În medie există cazuri extreme: cei cu venituri foarte mari vor suporta un impact negativ, în timp ce majoritatea contribuabililor cu sume mici vor resimți efectul în mod diferit.
Conform Institutului Național de Statistică, numărul beneficiarilor OUG 3/6/2009 privind indemnizația socială în trimestrul I 2025 a fost de 916,9 mii, iar indemnizația socială pentru pensionari era de 1.281 lei începând cu 1 ianuarie 2024. Astfel, aproape un milion de pensionari se încadrează în această categorie.
Considerăm că folosirea acestei modalități de plată poate genera inegalități între contribuabilii care au suportat un efort fiscal mai mare și cei cu contribuții semnificativ mai mici. Prin urmare este necesară o regândire a modului de încasare a sumelor acumulate, inclusiv prin reducerea perioadei pentru tipuri de pensii și/sau creșterea tranșei inițiale, reflectând contribuția proprie la activul personal.
Cel mai probabil, fără modificări pentru a readuce Pilonul II în dulapul așteptărilor anterioare, piața muncii va adopta comportamente de evitare a participării la Piloni I și II, iar oamenii ar putea migra spre state cu sisteme de pensii mai atractive, ceea ce ar afecta economia și pensiile în plată.
Chiar și cu bune cunoștințe financiare, dacă încasarea Pilonului II este obligatorie, planificarea individuală a suplimentării pensiei de stat ar deveni superfluă. Astfel, propunem să se modifice calculul în faza de acumulare prin introducerea unui factor care să reflecte contribuția diferita a participanților, pentru a reduce riscul de a primi doar o parte din suma acumulată în caz de deces.
Ar fi fost util ca la încasarea unei tranșe inițiale să existe excepții care să permită plafoane mai mari în situații precum: speranța de viață redusă din cauza unei boli grave sau evitarea falimentului personal.
Mai ales, nu vedem rațiunea pentru care Expunerea de motive menționează o valoare mediană pentru Pilonul III și o comparație cu indemnizația socială, mai ales că este un domeniu opțional în care contribuția depinde de resursele fiecărui individ și de capacitatea acestuia de a alege un produs financiar.
Din acest punct de vedere, consumatorul de servicii financiare nu primește în Pilonul III un raport clar de valoare pentru bani. Dacă este un investitor bine informat, care a făcut comparații în timp, riscurile precum decesul înainte de epuizarea contului, inflația, scăderea rentabilității fondului, limitările de disponibilitate și comisioanele pot face ca aceste fonduri să nu corespundă nevoilor sau planurilor de pensie. Prin urmare, recomandăm clarificarea cadrului normativ referitor la plățile Pilon II, precum și la pensiile facultative și ocupaționale.
De asemenea, ar fi util să se prevadă excepții pentru tranșe inițiale cu plafoane mai mari în situații precum boala gravă, lipsa moștenitorilor sau alte situații care justifică plata integrală sau parțială.
Menționăm în continuare și alte prevederi din proiect care necesit atenție, cum ar fi referirile la comisioanele legale sau regulile pentru stabilirea unui comision lunar de administrare din activul fondului, plafonat la 0,05% din fond. Opinia noastră este că ar fi util să existe un plafon fix, nu unul procentual, în special pentru pensionarii aflați în vulnerabilitate financiară.
Studiind proiectul, observăm lipsa unor precizări privind soluționarea litigiilor dintre membrii sau participanți sau beneficiari ori supraviețuitori și alte entități, iar ca ONG de protecție a consumatorilor avem nevoie de claritate în acest sens.
În contextul aderării României la OCDE, dorim să promovăm dialogul și consensul pentru a reduce inechitățile și pentru a sprijini o reglementare eficientă a piețelor financiare, în conformitate cu standardele OCDE. Consumatorii de servicii financiare trebuie să beneficieze de un tratament echitabil la achiziția și utilizarea produselor, iar politicile de protecție a consumatorilor, incluziunea financiară și educația financiară joacă un rol-cheie în stabilitatea financiară.
Înțelegând importanța adoptării unui cadru normativ pentru plata pensiilor private, sperăm ca propunerile noastre să contribuie la crearea unei piețe de capital competitive, unde consumatorii să primească servicii care să-i ghideze spre o pensionare fără obstacole.
Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți, în calitatea sa de președinte, reprezintă interesele consumatorilor în Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor la nivel central, în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. La nivel european, în Grupul Părților Interesate din domeniul Pensiilor Ocupaționale (OPSG) la EIOPA, reprezentăm consumatorii, iar la ESMA suntem membri în Securities and Markets Stakeholder Group. Este o organizație non guvernamentală.
Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți a participat în data de 13 august 2025 la o dezbatere publică despre proiectul de Lege privind plata pensiilor private, la Palatul Parlamentului, și pe 19 august 2025 la sediul Ministerului Muncii. În prezent, proiectul apare din nou în atenția Guvernului.
Asociația noastră dedică un sprijin special protecției consumatorilor de servicii financiare, un domeniu complex ce afectează o pondere mare din populație. Ne concentrăm în mod deosebit pe protejarea persoanelor vulnerabile: persoanele cu situații financiare precare, vârstnicii, persoanele cu dizabilități și cei cu nivel redus de educație financiară.
Privind acest aspect, credem că o colaborare strânsă între asociațiile de consumatori și instituțiile statului poate alinia interesele publice cu cele private, protejând consumatorii în domeniile cu risc crescut, cum este și cazul pensiilor private. Opiniile exprimate în acest material au fost comunicate organizatorilor dezbaterilor din 13 și 19 august.
N Red: Calu Monica este jurist specializat în dreptul consumatorilor, cu peste zece ani de experiență. Este expert în protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare, având competențe în contracte bancare, asigurări, reglementarea drepturilor consumatorilor în legislația națională și europeană. Deține o diplomă în economie, este fondatoare și președintă a Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți și este membră în Securities and Markets Stakeholder Group la ESMA și în Occupational Pensions Stakeholder Group la EIOPA, reprezentând consumatorii. Este membră individuală a ONG Finance Watch.
