Președinta Colegiului Medicilor solicită un plan strategic pentru sănătate, „nu doar reforme punctuale și măsuri pe termen scurt” / Ce solicitări are pentru Nicușor Dan

Prof. dr. Cătălina Poiană, șefa Colegiului Medicilor din România, subliniază că țara noastră are nevoie „de o viziune strategică autentică pentru Sănătate, nu doar de reforme punctuale și soluții pe termen scurt”, într-un apel adresat președintelui Nicușor Dan, cu ocazia învestirii sale. „Este esențial ca Sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la cel mai înalt nivel”, afirmă președintele Colegiului Medicilor.

Acesta este un apel „care nu are caracter politic”, continuă prof. Poiană. „Îl facem în numele medicilor din România, pentru a integra Sănătatea într-o viziune strategică cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung, visând la eficientizarea și normalizarea sistemului sanitar românesc.”

Colegiul Medicilor se adresează președintelui României „pentru asumarea și promovarea unui Masterplan Național pentru Sănătate, integrat în direcțiile strategice ale Administrației Prezidențiale, care să primească”:

O legislație nouă, coerentă, care să reflecte realitățile sistemului de sănătate.

După aproape 20 de ani de aplicare, „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a devenit, din cauza numărului excesiv de modificări și amendamente, inadecvată în multe privințe în raport cu realitatea sistemului sanitar din 2025”, susține președintele Colegiului Medicilor.

Cătălina Poiană îi solicită noului președinte al României sprijinul pentru:

• Elaborarea și adoptarea unei noi Legi a Sănătății – realizată coerent, actualizată și bine definite.
• Întocmirea unei Legi a Profesiei Medicale care să sublinieze importanța actului medical și să permită dezvoltarea profesiei medicale, precum și o legislație a malpraxisului care să echilibreze drepturile pacienților cu siguranța profesională a medicilor, oferind un cadru juridic clar, predictibil și echitabil.
• Includerea Colegiului Medicilor din România în toate etapele de elaborare, consultare și implementare a acestui Masterplan.
• „Așteptăm un angajament ferm din partea Administrației Prezidențiale pentru a susține dialogul între toate forțele politice și instituționale în realizarea acestor demersuri, în actualul legislativ, în spiritul responsabilității față de viitorul Sănătății din România.”
• Sprijinirea unei abordări echilibrate pentru: o Medicină spitalicească, o Medicină de ambulatoriu și o Medicină de familie.

Medicina spitalicească:

„Reprezintă centrul intervențiilor acute, al cazurilor complexe și al activităților medicale de înaltă specializare, ce se pot desfășura doar într-un spital.”

Măsuri prioritare:

• Asigurarea unei remunerări echitabile pentru activitatea din gardă a medicilor, proporțional cu volumul de muncă, nivelul de responsabilitate și riscurile asociate.
• Asigurarea unei infrastructuri adecvate (modernizări, dotări, digitalizare).
• Stimularea medicației în spitale publice, pe întreg teritoriul României, prin politici salariale, locuințe de serviciu, programe de educație continuă și alte facilități.
• Introducerea unor mecanisme reale de protecție împotriva epuizării profesionale și violenței în unitățile sanitare.
• Reducerea birocrației în traseul profesional – regândirea procesului de evaluare și promovare profesională prin criterii meritocratice.

Medicina de ambulatoriu

„Un pilon esențial pentru prevenție, diagnostic precoce și diminuarea presiunii asupra spitalelor.”

Măsuri prioritare:

• Plata corectă a serviciilor medicale efectuate în ambulatoriu, adaptată realităților actuale.
• Simplificarea birocrației și digitalizarea proceselor de raportare și decontare.
• Extinderea rețelei de cabinete medicale de specialitate în zonele defavorizate, cu deficit de personal medical (rurale, defavorizate).
• Recâștigarea credibilității medicinei de ambulatoriu, ca parte indispensabilă a sistemului sanitar.
• Finanțarea echipamentelor medicale și a infrastructurii de diagnostic în ambulatoriu prin programe europene.
• Colaborare activă cu spitalele.

Medicina de familie

„Reprezintă prima linie în sănătatea publică, având un rol esențial în prevenție, educație, screening și coordonarea îngrijirii pacientului.”

Măsuri prioritare:

• Stimularea tinerilor medici să aleagă medicina de familie, prin creșterea atractivității acestei specialități.
• Revizuirea schemei de finanțare pentru cabinetele de medicină de familie.
• Program național de modernizare a infrastructurii și dotărilor din cabinetele de familie.
• Reducerea birocrației, în special a activităților non-clinice, astfel încât medicii de familie să își poată desfășura eficient activitatea clinică.
• Crearea unui cadru real de colaborare între medicina de familie și celelalte niveluri de îngrijire – spitale și ambulatorii.

Digitalizarea în Sănătate

Una dintre „măsurile prioritare pentru eficientizarea sistemului sanitar” o constituie digitalizarea, inclusiv prin:

• Implementarea Dosarului Electronic al Pacientului.
• Activarea unui nou program pentru funcționarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI).

„Aceste măsuri trebuie integrate într-o strategie coerentă”

„Aceste măsuri nu pot constitui doar proiecte punctuale, ci trebuie să fie parte a unei strategii coerente, interinstituționale, de reconstrucție a sistemului sanitar românesc”, afirmă prof. dr. Cătălina Poiană.

Conform Colegiului Medicilor, președintele României, „deși nu are un rol executiv în domeniul sănătății, are o importanță esențială în:”},{