Provocările semnificative cu care se va confrunta noul președinte. Ce economie va prelua Nicușor Dan
După ce va trece momentul victoriei, noul președinte ales se va confrunta cu o situație economică dificilă: un trai mai costisitor pentru Stat (deficit fiscal considerabil greu de gestionat), o economie stagnată și necesitatea implementării unei reforme fiscale ambițioase (esențiale), precum și elaborarea unui plan de măsuri credibil care urmează a fi prezentat Comisiei Europene pe 4 iunie.
Pe lângă provocările economice, noul președinte va trebui să abordeze și aspecte sociale critice. Economistul șef al BRD, Florian Libocor, a subliniat în cadrul unui raport pentru investitori 7 priorități socio-economice:
1. Restabilirea încrederii în clasa politică, extrem de afectată în prezent. Acest lucru necesită o comunicare transparentă, acțiuni adecvate și rezultate vizibile. Chiar și un mandat de cinci ani poate fi insuficient pentru a schimba definitiv direcția, însă rezultatele concrete valorează mai mult decât multe promisiuni înșelătoare.
2. Promovarea unui patriotism care să aducă unire, nu dezbinare. Naționalismul extrem poate duce la stagnarea progresului socio-economic.
3. Reînvigorarea dezbaterii politice, având în vedere nivelul tot mai îngrijorător al exprimării dezacordurilor.
4. Restabilirea sentimentului de apartenență, având în vedere că crizele multiple din acest deceniu au amplificat îndoielile legate de progresul social și beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană.
5. Consolidarea încrederii piețelor în capacitatea de dezvoltare a României. Recentul scenariu economic a demonstrat riscurile asociate deficitelor gemene (fiscal și extern), care sunt la un nivel critice. Este esențial să ne unim eforturile pentru a găsi soluții eficiente, având deja un număr semnificativ de probleme nerezolvate. România are nevoie de un sprijin amplu și de aplicarea rapidă a reformelor.
6. Stabilirea unei poziții corecte a României în noul peisaj global. Este important să găsim un echilibru între responsabilitățile interne și solidaritatea externă.
7. Conectarea tuturor românilor. Rezultatul alegerilor reflectă o societate divizată, cu dezvoltări regionale disparate. Este necesară abordarea dezechilibrelor pentru a repara fracturile sociale, cu un accent pe extinderea infrastructurii, revitalizarea industriilor și educația de calitate.
„Rezultatul alegerilor prezidențiale poate influența piețele”
Economiștii de la Erste Bank menționează că leul românesc pare să fi găsit un nou punct de echilibru în jurul valorii de 5,10. Activitatea pe piața valutară nu a fost la fel de intensă ca în săptămâna de după primul tur electoral. Rezultatul alegerilor prezidențiale are potențialul de a influența piețele, iar noul președinte trebuie să numească rapid un prim-ministru. Stabilizarea va veni odată cu formarea unui guvern funcțional și implementarea unui plan de consolidare fiscală, având în vedere că Comisia Europeană va evalua situația fiscală a României la începutul lunii iunie.
Recent a avut loc o stabilizare pe piața obligațiunilor românești, cu randamente pe termen lung în scădere spre 8,0%. Situația fiscală este una delicată, iar țara rămâne sensibilă la instabilitatea politică. Un plan de consolidare fiscală credibil este esențial pentru investitori, indiferent de rezultatul alegerilor. Pe agențiile financiare din alte state am observat o ușoară scădere a randamentelor pe termen lung.
Starea economică actuală
Inflația din aprilie a fost de 4,85%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, influențată de creșterile prețurilor alimentelor și energiei, chiar dacă prețurile la combustibili și tutun au scăzut, conform Băncii Naționale.
În primul trimestru, economia a crescut cu doar 0,2%, față de 0,5% în trimestrul IV din 2024, arată Institutul Național de Statistică.
Consumul a scăzut semnificativ, iar serviciile pentru populație au avut o contracție în primele luni ale anului.
Producția industrială a cunoscut o reducere considerabilă în trimestrul I din 2025, după o ușoară recuperare anterioară.
Deficitul comercial a crescut brusc comparativ cu anul precedent, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească.
Pe piața muncii, numărul angajaților a crescut în primele luni ale anului, iar rata șomajului s-a redus, după o perioadă de stagnare la 5,7%.
Dinamica salariilor a încetinit, rămânând totuși în teritoriu de două cifre, în timp ce costul salarial unitar nominal din industrie a crescut la 16,6%. Sondajele din aprilie sugerează o scădere a intențiilor de angajare pe termen scurt.
Piața financiară a fost relativ stabilă în aprilie, dar a fost puternic influențată de factorii electorali și incertitudinile politice, generând preocupări în rândul investitorilor.
Timpul electoral extins și tensiunile politice au dus la o migrație a capitalurilor de pe piața financiară, crescând semnificativ ieșirile de capital. Aceste schimbări au afectat lichiditatea, ratele dobânzilor și cursul de schimb.
Potrivit prognozei Băncii Naționale, rata anuală a inflației va continua fluctuațiile până în toamna acestui an, urmată de o scădere treptată.
BNR subliniază incertitudinile provenite din evoluția prețurilor energiei și alimentelor, precum și din politicile comerciale ale altor țări, care pot influența piața.
De asemenea, există incertitudini legate de politica fiscală și de venituri, mai ales în contextul execuției bugetului și a cerințelor de consolidare.
„Implementarea unei strategii credibile de consolidare bugetară este esențială pentru abordarea dezechilibrelor externe și a impactului asupra finanțării sectorului public și privat”, concluzionează BNR.
