12 măsuri pe care un grup de personalități publice le așteaptă de la noul președinte al României
România se află acum într-un moment decisiv în istoria sa. După două decenii de expansiune economică rapidă și responsabilitate fiscală, deciziile populiste recente au provocat o creștere semnificativă a deficitului bugetar și o încetinire economică, conform unei analize realizate de think tank-ul Rethink România, care reunește personalități de marcă din țară.
Printre membrii acestui think tank se numără Andrei Pleșu, Dragoș Anastasiu, Daniel David, Dan Șucu, frații Pavăl și mulți alții.
România se confruntă cu o intensificare a tensiunilor sociale și cu o vulnerabilitate accentuată de multiple crize. Documentul realizat de Rethink evidențiază că peste 20% din cheltuielile publice pentru 2024 au fost acoperite din împrumuturi, iar inflația depășește considerabil media europeană, într-un climat internațional complicat.
Dincolo de retorica electorală intensă, la Rethink se crede că singura abordare eficientă pentru aceste probleme este prin implementarea de politici publice bazate pe dovezi, prioritizarea interesului național în locul celor politice pe termen scurt și trecerea de la atitudinile victimiste la soluții proactive. În opinia noastră, președintele Nicușor Dan ar putea contribui la rezolvarea crizelor complexe doar dacă își asumă aceste 12 priorități:
Medierea procesului de corectare a dezechilibrelor economice
România se confruntă cu un deficit bugetar structural care pune în pericol stabilitatea financiară și încrederea investitorilor. Având în vedere costurile ridicate de creditare, o parte considerabilă a cheltuielilor publice ar putea fi direcționată către plățile dobânzilor și rambursările datoriilor acumulate. Totodată, pensionarea iminentă a generațiilor din ringul 1967 ne impune să stabilizăm situația fiscală până la finalul acestui deceniu.
Viitorul președinte trebuie să promoveze un climat politic matur, în care corectarea dezechilibrelor bugetare să fie realizată prin politici consecvente pe termen lung. Președintele ar trebui să limiteze abordarea deficitului ca pe un „cartof fierbinte” și să își asume responsabilitatea pentru consecințele deciziilor politice anterioare. Stabilitatea politică nu înseamnă stagnare, ci capacitatea instituțiilor de a colabora eficient, transparent și prognozabil în beneficiul cetățenilor.
În următorii ani, România are nevoie de un cadru fiscal stabil pe termen lung, care să stimuleze investițiile private, să protejeze antreprenorii şi IMM-urile și să genereze venituri sustenabile. Ajustarea deficitului se impune să fie realizată prin eficientizarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și modernizarea administrației, nu prin majorări bruste de taxe.
Promovarea unor politici îndrăznețe pentru a aborda decalajul urban-rural și criza demografică
România necesită un președinte care nu doar să gestioneze prezentul, ci să aibă viziunea de a modela viitorul. Dezechilibrele fiscale, inegalitatea, decalajele dintre urban și rural, și criza demografică sunt probleme sistemice ce necesită soluții serioase.
Președintele ar trebui să devină un promotor al unor politici de lungă durată care să sprijine natalitatea și să îmbunătățească educația tehnologică și antreprenorială. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice este crucială pentru protejarea resurselor și calității vieții în România.
Deși soluționarea acestor provocări revine în principal legislativului și guvernului, președintele României trebuie să joace un rol activ în dezvoltarea politicilor publice.
Contribuția la creșterea calității educației
Chiar dacă președintele nu are atribuții executive în educație, el poate influența pozitiv prin crearea de consens public și mobilizarea societății pentru a face educația o prioritate națională. Sistemul educațional din România este fragmentat și deseori irelevant pentru nevoile reale ale elevilor și ale economiei.
Președintele ar trebui să devină o voce continuă pentru reformele educaționale care să adreseze problemele structurale ale sistemului, să susțină parteneriate între școli și sectorul privat și să implementeze soluții digitale.
Promovarea meritocrației în angajările din sectorul public este esențială pentru a permite celor mai capabili absolvenți să contribuie la dezvoltarea țării.
Combaterea marginalizării științei și cunoașterii
Un președinte responsabil trebuie să fie un promotor ferm al cunoștinței și al științei. În România, respingerea consensului științific, influențată de populism și dezinformare, are efecte nocive asupra sănătății publice.
Președintele trebuie să susțină politici publice bazate pe dovezi și să descurajeze manipularea științei pentru scopuri politice. România are nevoie de un lider care să încurajeze gândirea critică și să sprijine sănătatea publică.
Asigurarea participării României la proiectele cheie de integrare europeană
Viitorul președinte trebuie să conștientizeze importanța apartenenței la Uniunea Europeană ca pe un proiect strategic, nu doar ca pe un dat geopolitic. Uniunea Europeană este importantă nu doar din punct de vedere economic, ci și pentru valorile și principiile fundamentale.
Într-un context global tot mai complicat, România trebuie să fie un actor activ în Uniunea Europeană, contribuind la inițiativele strategice și apărându-și interesele în Consiliul European.
Adoptarea monedei euro trebuie să fie o prioritate a politicii externe și interne a României.
Participarea României la proiectul european ar trebui să meargă mână în mână cu dezvoltarea parteneriatelor internaționale.
Asigurarea securității României prin întărirea parteneriatului euroatlantic
Degradarea securității internaționale și creșterea conflictelor au făcut necesități vitale de coordonare cu aliații din NATO. Președintele României va trebui să declare un angajament puternic față de întărirea securității naționale.
Participarea României în proiectele europene de reînarmare și dezvoltarea de strategii de combatere a dezinformării sunt esențiale în acest context.
Consultarea cu mediul de afaceri, societatea civilă și partenerii sociali
Un președinte modern trebuie să faciliteze dialogul între diferiți actori ai societății, inclusiv între mediul de afaceri și societatea civilă. Politicile coerente nu pot fi dezvoltate fără o consultare reală cu toate părțile interesate.
Președintele trebuie să valorizeze expertiza și contribuția mediului de afaceri, sindicatelor și organizațiilor nonprofit pentru a dezvolta politici publice eficiente.
Abordarea problemelor tinerilor
România se îmbătrânește rapid, având în același timp o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Tinerii se simt adesea ignorați, iar președintele trebuie să asigure dialogul și reprezentarea acestora.
Politicile publice trebuie să vizeze crearea de oportunități pentru tineri în educație, muncă și alte domenii.
Implicarea în reforma justiției
Următorul președinte trebuie să se implice activ în reforma justiției prin consolidarea independenței sistemului judiciar și numirea unor profesioniști competenți în funcțiile de conducere.
Reforma este esențială pentru a asigura respectarea legilor și o aplicare previzibilă a acestora.
Un plan pentru diasporă
Peste 4 milioane de români trăiesc în străinătate. Președintele României ar trebui să mențină un dialog continuu cu diaspora și să promoveze reintegrarea celor care doresc să se întoarcă.
O politică de scădere a decalajelor regionale poate sprijini românii care doresc să revină acasă.
Experiențele și expertiza diasporei pot facilita investiții și parteneriate valoroase.
Sprijinirea unei reforme administrative cuprinzătoare
România are nevoie de o reformă a administrării teritoriale pentru a crește flexibilitatea în gestionarea afacerilor locale.
Președintele ar trebui să sprijine reducerea numărului de unități administrative și introducerea digitalizării pentru eficiență.
O reformă administrativă profundă ar putea implica modificări constituționale, iar președintele trebuie să coaguleze sprijinul necesar.
Inițierea unei viziuni strategice pentru țară
Un nou pact social este necesar pentru a stabili o direcție comună pentru România, care să includă toate comunitățile.
Președintele are o responsabilitate esențială de a promova o viziune pe termen lung, relevantă în actualul context politic.
