Rezultatele turului 2 al alegerilor prezidențiale: Furia simbolizată de mămăligă revine. Cine a popularizat expresia despre „explozia” mămăligii în România?

Cu o prezență la vot de 64,72%, alegerile din 2025 au marcat cea mai ridicată participare din 1996 până în prezent. Prima tranziție democratică de la regimul postcomunist la cel liberal avut loc în 1996. Acum, am fost martorii unei descărcări intense de energie politică, având ca rezultat alegerea primului președinte independent. Conceptul de „explozie” a mămăligii românești își face din nou simțită prezența. Ce ar putea însemna acest lucru?

De-a lungul istoriei, românii au alternat între momente de răbdare prelungită și izbucniri spontane de furie.

Exprima mămăliga furia? Originea expresiei, mai mult de 40 de ani în urmă

Expresia „a explodat mămăliga” descrie un impuls brusc de nemulțumire sau revoltă, apărut după o perioadă de acumulare tăcută. Se referă frecvent la o reacție surprinzătoare și violentă a unei comunități atunci când condițiile de trai devin insuportabile.

Profesorul Alex Drace – Francis, care a studiat istoria mămăligii, menționează un articol scris de antropologul american Steven Sampson, publicat cu șase ani înainte de Revoluția din 1989, cu titlul „Muddling through in Romania: Why the mămăliga doesn’t explode” (”De ce nu explodează mămăliga”), în revista International Journal of Romanian Studies, între anii 1981-1983.

În acel articol, Sampson analiza motivele pentru care nu au existat mișcări de disidență semnificative în România anilor '80.

La Revoluția din 1989, când un revoluționar a strigat spre mulțime de la balconul Operei din Timișoara, pe 20 decembrie: „Fraților, în sfârșit a explodat mămăliga!!”

Expresia „Mămăliga românească a explodat!” a devenit un simbol al reacțiilor neașteptate împotriva apatiei. La momente de mobilizare socială majoră, această expresie a fost retrăită, exact ca în prezent, odată cu victoria lui Nicușor Dan, care, într-un timp record, a crescut de la 2 la 6,2 milioane de voturi.

Steven Sampson oferă o interpretare a evoluției mămăligii

Antropologul Steven Sampson a criticat ideea unei pasivități înnăscute a românilor care explică stagnarea protestelor.

Alex Drace – Francis evidențiază observațiile lui Sampson dintr-un articol din 1983, unde mămăliga era folosită ca o metaforă pentru contextul din România în perioada socialistă târzie. Autorul analizează lipsa aparentei izbucniri de nemulțumire împotriva regimului Ceaușescu.

Sampson critică teorii despre pasivitatea românilor susținute prin „mentalitatea balcanică” și sugerează că aceste explicații se bazează pe presupuneri inexacte despre moștenirea culturală.

Concluzia sa a fost că mămăliga evoluează, nu întotdeauna explodează.

Sampson subliniază că în spatele unei „tradiții” se poate ascunde un proces de modernizare, argumentând că societatea nu a fost stagnantă, ci că cetățenii au avut un rol activ prin adaptări subtile în relația lor cu autoritatea.

Istorii în care mămăliga „a explodat” la propriu

Cercetarea lui Alex Drace-Francis, care analizează introducerea porumbului în România după 1600, subliniază momente cheie din trecutul românilor când mămăliga a fost la propriu un simbol al rebeliunii, cum ar fi Revoluția din 1821 și Răscoala de la 1907. Porumbul a fost un aliment de bază, iar creșterea prețului sau scăderea disponibilității acestuia a dus la dificultăți severe pentru populație, însoțite de riscuri de foamete.

Expresii populare care includ mămăliga

În limba română există numeroase expresii populare în care mămăliga joacă un rol central. Iată câteva exemple, conform DexOnline.ro.

• a o pune de mămăligă = a ajunge într-o dificultate
• a căuta nod în mămăligă = a căuta erori în mod obsesiv, chiar și acolo unde nu există
• a-și scoate mămăliga = a obține strictul necesar pentru a supraviețui
• a face (pe cineva sau ceva) de mămăligă = a distruge, a face praf

Originea cuvântului mămăligă rămâne incertă, dar sunt mai multe teorii

Cuvântul „mămăligă” apare pentru prima dată în două documente slavone emise de cancelaria Țării Românești în prima parte a secolului XVI (între anii 1520 și 1525), unde se referă la o localitate, nu la un aliment.

Ca mâncare pe bază de porumb, mămăliga este menționată pentru prima dată în Brașov în 1718 și în Oltenia în 1723, conform cercetărilor lui Alex Drace – Francis în „Istoria mămăligii”, publicată de editura Humanitas.

Dicționarele de referință, inclusiv DEX-ul și Dicționarul Academiei, consideră că „mămăligă” are o origine necunoscută. Unele teorii sugerează posibile legături cu termeni din limbile italiană (meliga, „polenta”) sau bulgară (mamul, „știulete de porumb”), dar explicațiile în aceste limbi nu sunt concludente.