Prognoza Comisiei Europene pentru România: Datoria publică va ajunge la 63% din PIB în 2026 din cauza deficitelor mari, iar creșterea PIB este estimată la 1,4%.

După un an 2024 cu rezultate dezamăgitoare, economia României pare să își revină în 2025, datorită sectoarelor de construcții, agricultură și servicii, cu perspective de export mai favorabile. Totuși, incertitudinile generate de taxele comerciale impuse de SUA și volatilitățile fiscale pot reduce exporturile, investițiile și consumul, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Aceasta ar avea ca rezultat o creștere modestă a PIB-ului real, estimată la 1,4% în 2025, sub nivelul potențial al economiei. Analiza mai relevă că inflația va urma o tendință descrescătoare, dar va rămâne totuși ridicată, iar rata șomajului va scădea ușor.

Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, impulsionat de creșteri semnificative ale salariilor și pensiilor din sectorul public, urmează să scadă modest la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026.

Creștere moderată în contextul incertitudinilor crescute

Sentimentul economic a rămas pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda provocărilor economice și a incertitudinilor, se arată în raportul menționat.

Sectoarele de construcții, agricultură și servicii de transport au perspective promițătoare, beneficiind de statutul de membru Schengen și de modernizarea infrastructurii. O revitalizare a construcțiilor rezidențiale, susținută de fonduri europene, este de bun augur pentru o redresare a investițiilor, deși incertitudinile fiscale și volatilitățile geopolitice afectează negativ investițiile private.

Cu toate că România are un comerț limitat cu SUA, creșterea tarifelor vamale impuse de acest stat va restricționa redresarea exporturilor românești, influențând negativ partenerii comerciali din UE.

Deficitul de cont curent va scădea lent, dar va rămâne la valori ridicate, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile legate de prognoză au o orientare negativă, în special dacă incertitudinea fiscală internă persistă și cererea externă este afectată mai mult decât se estimează.

Încetinirea creșterilor salariale pe parcursul prognozei

Pe piața muncii, tensiunile s-au diminuat, iar creșterea salariilor va continua în 2025 și 2026, în principal datorită angajărilor din sectorul privat.

Se estimează că rata șomajului va continua să scadă, atingând aproape 5% până la sfârșitul lui 2026.

Creșterea accelerată a salariilor nominale din 2024 a afectat competitivitatea, dar este așteptat un ritm mai lent de creștere a acestora în perioada de prognoză.

Decizia de înghețare a salariilor din sectorul public, adoptată în decembrie 2024, și introducerea unui mecanism pentru stabilirea salariului minim în februarie 2025 ar putea limita creșterile salariilor în sectorul privat.

Provocările dezinflației

După o scădere notabilă a inflației IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum) la o medie de 5,8% în 2024, dezinflația va continua, dar cu o viteză mai mică în 2025. Inflația generală, în special în sectorul serviciilor, rămâne persistentă, iar ridicarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării va duce la o creștere a prețurilor energiei.

În total, se estimează că inflația medie IAPC va scădea ușor la aproximativ 5% în 2025 și va continua să scadă mai reprezentativ, sub 4% în 2026.

Reducerea treptată a deficitului guvernamental în 2025 și 2026

Deficitul bugetar general al României a fost de 9,3% din PIB în 2024, impulsionat de majorarea salariilor din sectorul public și a plăților de dobânzi.

La finalul lui 2024, parlamentul a aprobat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB.

Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și măsuri de creștere a veniturilor, estimându-se că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% din PIB în 2026.

Această prognoză nu ia în calcul efectele reformei fiscale și alte măsuri planificate în cadrul Planului fiscal-structural intervenit de România, care ar putea reduce considerabil deficitul în 2025 și, într-o măsură mai mare, în 2026.

Se estimează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la circa 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice mari și a creșterii anticipate a costurilor cu dobânzile.