România și poluarea urbană – Analiză asupra orașelor cu aer toxic și comparația cu Bulgaria, Cehia și Spania

România se află printre statele cu cele mai severe probleme de poluare a aerului din Uniunea Europeană, fiind chemată în instanță la nivel european din cauza mai multor încălcări ale legislației de mediu. Chiar dacă au fost înregistrate progrese, lista problemelor rămâne lungă. Ce orașe din România sunt cele mai afectate de poluare? Ce particule ne afectează cel mai mult sănătatea? Cum se descurcă alte țări în comparatie?

România, o țară cu aer urban poluat

Constant, România se situează în fruntea statelor din UE cu cel mai poluat aer, iar orașele Iași, București și Ploiești figurează printre cele mai poluate din Europa. De ani buni, România se află sub supravegherea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea unor angajamente de mediu.

Iată câteva dintre recentele acțiuni legale împotriva României:

Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în decembrie 2021 din cauza nerespectării normelor UE referitoare la calitatea aerului și emisiile industriale.

România se confruntă cu două deficiențe majore:

– Nereușita de a opera trei instalații industriale cu o autorizație validă conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau reduce poluarea.

– Nefinalizarea primului program național de control al poluării atmosferice conform Directivei (UE) 2016/2284 pentru reducerea emisiilor naționale de poluanți atmosferici.

Pe 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat acțiuni legale împotriva României și Bulgariei pentru neefectuarea colectării și epurării corespunzătoare a apelor uzate urbane.

„În România, 150 de aglomerări urbane (cu peste 10 000 de locuitori) nu respectă cerințele de colectare a apelor uzate. În 154 de orașe, apele uzate nu sunt epurate în mod corespunzător, iar alte 155 de aglomerări nu aplică un protocol de epurare mai strict înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015”, a declarat Comisia.

Ploiești – Studiu de caz privind poluarea

Ploiești este constant în vârful listei celor mai poluate orașe din România, locuitorii experimentând frecvent mirosuri neplăcute și persistente. Deși această situație este evidentă pentru comunitatea de 180.000 de locuitori, autoritățile de mediu afirmă că măsurătorile oficiale nu indică depășiri.

APM Prahova și Garda de Mediu au explicat că în Ploiești există mai multe surse de poluare:

– rafinăriile și activitățile conexe (încărcare, descărcare, transporturi de produse petroliere)

– terenurile agricole din apropiere (fertilizare, pesticide)

– traficul intens

– emisiile generate de centralele termice.

Mirosurile sunt mai acute în oraș atunci când vântul bate din anumite direcții, iar în ciuda insistențelor locuitorilor, stațiile oficiale rareori înregistrează depășiri ale normelor.

O situație alarmantă s-a înregistrat în februarie 2023 când mai multe stații din zona Ploieștiului au raportat depășiri la hidrogen sulfurat, după plângeri ale locuitorilor.

Situația este similară și în alte orașe poluate, precum București, Iași sau Craiova, unde, deși există acumulări de pulberi și mirosuri intense, reportările oficiale nu evidențiază adesea depășiri.

Cele mai poluate orașe din România și comparația cu Europa

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, orașele Iași și Ploiești se confruntă cu cele mai mari concentrații de particule fine (PM2.5), urmate de București și Cluj. Galați se dovedește a fi cel mai curat dintre aceste orașe.

La nivelul UE, orașele cu aerul cel mai curat sunt Uppsala și Umea din Suedia. În contrast, Slavonski Brod (Croația) și Nowy Sacz (Polonia) sunt printre cele mai poluate.

De asemenea, în România, nivelul poluării a scăzut în orașele mai mici care anterior găzduiau uzine mari, care și-au redus activitatea sau au investit în tehnologii de reducere a emisiilor.

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, depășită de orașe precum Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana în ceea ce privește concentrația medie anuală de particule fine.

Un studiu alarmant despre poluarea din Europa

În toamna lui 2023, o investigație a evidențiat că 98% dintre europeni respiră aer poluat, afectându-le sănătatea.

Studiul s-a bazat pe date de la peste 1.400 de stații de măsurare, compilate de cercetători din Utrecht, concluzionându-se că Europa se confruntă cu o „criză sanitară serioasă” din cauza poluării.

Macedonia de Nord este cea mai poluată țară europeană, iar Europa de Est este regiunea cea mai afectată. Romania, alături de Serbia și Albania, se află pe lista țărilor cu probleme severe de calitate a aerului.

Poluarea se agravează iarna din cauza emisiilor generate de încălzirea locuințelor.

Garda Națională de Mediu a aplicat amenzi de peste 1,1 milioane de lei pentru nereguli constatate în calitatea aerului din București și Ilfov. În perioada rece, parametrii de calitate a aerului au depășit limitele admise.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului va realiza evaluări calitative ale aerului în zonele cele mai poluate, folosind 25 de autolaboratoare.

Bulgaria – Discuții despre transpunerea stațiilor de măsurare pentru a masca problemele

Organizațiile de mediu din Bulgaria acuză autoritățile locale de tentativa de a minimiza impactul real al poluării în marile orașe.

Măsurătorile oficiale de la Sofia sunt considerate „ilegale de ani buni”, deoarece stațiile sunt plasate în locuri mai puțin poluate, nu în zonele centrale afectate.

O investigație a evidențiat că stațiile de măsurare din cele mai mari orașe bulgare sunt amplasate în afara zonelor de intensitate poluantă.

Post-2010, autoritățile au mutat stațiile pentru a evita sancțiuni, recunoscând ulterior că acțiunile lor au fost motivate de nevoia de a evita amenzi.

Sofia a anunțat interzicerea mașinilor cele mai poluante în anumite zone din centrul orașului.

Cehia – Provocări cu marii poluatori

Cehia se confruntă cu probleme grave de poluare din cauza centralelor pe cărbune și a industriei grele.

Datele recente indică o scădere a poluării, cu excepțiile notabile ale unor zone industriale.

ONG-urile de mediu afirmă că, deși scăderea emisiilor este pozitivă, companiile din industria chimică nu raportează toate emisiile, ceea ce distorsionează realitatea.

Centralele pe cărbune din Cehia au obținut derogări de la limitele de emisii, fiind o practică frecvent întâlnită.

Spania – Progrese în reducerea poluării, dar nu suficiente

Deși poluarea aerului în Spania a scăzut în unele zone, orașele mari, precum Madrid și Barcelona, rămân afectate. Măsurile implementate au început să aibă efect, dar sunt necesare acțiuni suplimentare.

Orașele au creat zone cu emisii scăzute, interzicând accesul vehiculelor vechi și poluante. Promovarea transportului în comun și a utilizării bicicletelor este esențială.

Spania a implementat strategii pentru a îmbunătăți calitatea aerului, dar trebuie să se concentreze mai mult pe reducerea emisiilor.

Ecologiștii au evidențiat că decesul prematur din cauza poluării este semnificativ mai mare decât în accidentele rutiere.

„Zonele cu emisii scăzute” nu sunt suficiente pentru a rezolva toate problemele de poluare.

Deși ar fi trebuit implementate până la 1 ianuarie 2023, multe orașe nu au respectat această obligație.

Impactul poluării asupra sănătății

Particulele PM2.5 sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate deoarece pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza probleme severe.

Aceste particule sunt mai mici de 2,5 micrometri, fiind invizibile și foarte periculoase.

Datele arată că, în fiecare an, aproximativ 300 000 de persoane din Europa mor prematur din cauza poluării.

Căldura agravează poluarea

Expunerea pe termen lung la PM2.5 și PM10 este legată de numeroase afecțiuni de sănătate, iar căldura accentuează problema.

Vremea caldă crește emisiile și contribuie la crearea de poluanți secundari, generând un impact și mai mare.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană ce promovează parteneriate media transfrontaliere, colaborând cu diverse publicații de prestigiu din Europa.