Strategia lui Trump în privința programului nuclear iranian: Indicii din manevrele militare recente din SUA

Un număr considerabil de avioane de realimentare au fost observate îndreptându-se din Statele Unite către Europa, posibil pentru a susține avioanele B-2, capabile să transporte armele antibuncăr care ar putea viza instalația nucleară de la Fordo, o țintă de importanță mare pentru Israel, conform rapoartelor din medii de presă respectate.

Bomba care are potențialul de a distruge cea mai bine fortificată instalație nucleară iraniană este un dispozitiv american enorm care nu a fost folosit în conflicte anterioare.

GBU-57, cunoscută și sub denumirea de Massive Ordnance Penetrator, cântărește 13.600 de kilograme și este fabricată dintr-un aliaj de oțel dens, având capacitatea de a străpunge zeci de metri de stâncă înainte de a exploda.

Specialiștii militari susțin că această bombă de dimensiuni mari este cea mai adecvată pentru a atinge ținte precum instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo, care este îngropată sub un munte.

„Pentru asta a fost creată”, a afirmat Mark Cancian, expert în domeniul achizițiilor și bugetului de la Pentagon, referindu-se la Massive Ordnance Penetrator (MOP).

„Este o armă specializată, destinată unor ținte foarte specifice care nu apar frecvent”, a adăugat Cancian.

Capacitatea de penetrare a bombei

Înainte de dezvoltarea bombelor antibuncăr, armata a considerat posibilitatea utilizării armelor nucleare pentru a distruge ținte ca Fordo, însă astfel de acțiuni au fost considerate inacceptabile din punct de vedere politic, conform spuselor lui Cancian, care acum este consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Așadar, SUA au investit aproximativ 400 de milioane de dolari în dezvoltarea și perfecționarea MOP-ului.

În prezent, SUA dețin aproximativ 20 de astfel de bombe, concepute să fie utilizate de către bombardierele stealth B-2, cu estimări care sugerează că numărul ar putea fi și mai mare.

Se estimează că bomba poate pătrunde aproximativ 61 de metri sub pământ înainte de a detona, iar mai multe bombe pot fi lansate succesiv pentru a forța o penetrare mai profundă, conform unor surse.

Instalația Fordo este situată la poalele unui munte în apropierea orașului Qom, la aproximativ 95 de kilometri sud-vest de Teheran.

Construirea acestei instalații a început în jurul anului 2006, iar aceasta a devenit operațională în 2009, anul în care Iranul a recunoscut existența sa.

Această instalație este situată la o adâncime estimată de 80 de metri sub stâncă și sol, fiind protejată de sisteme de apărare sol-aer iraniene și rusești.

Cu toate acestea, există indicii că aceste sisteme de apărare aeriană au fost deja afectate în urma unor atacuri anterioare.

Experiențe anterioare ale Pentagonului

În conformitate cu un articol publicat în 2019, Pentagonul a creat și bombardat o replică a sitului de la Fordo cu o bombă de 13.600 de kilograme.

Un material video secret a fost prezentat de Leon Panetta, secretarul apărării din timpul președinției lui Barack Obama, unui politician israelian.

„Bombardamentul a distrus replica”, a raportat publicația.

SUA ar putea evalua și atacarea altor situri de îmbogățire nucleară din Iran, cum ar fi Natanz.

Deși o instalație subterană mai mică a fost distrusă recent, unele surse sugerează că o altă instalație, aflată între 8 și 12 metri sub pământ, ar putea fi în continuare intactă.

Dacă SUA decid să intervină, atacarea țintelor fortificate precum Fordo și Natanz ar fi o alegere logică, iar eliminarea acestora ar putea necesita mai multe bombe MOP, conform expertului militar.

Bomba GBU-57 A/B folosește un focos convențional, dar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că Iranul produce uraniu îmbogățit la Fordo, ceea ce ar putea genera riscuri de contaminare în jurul zonei în cazul utilizării acestei bombe.

Însă, atacurile anterioare asupra altor situri nucleare din Iran au rezultat în contaminări limitate.

Capabilitățile bombardierelor B-2

Numai bombardierele B-2 pot transporta și lansa o bombă MOP peste Fordo.

B-2 poate purta o greutate utilă de 18.000 de kilograme, iar Forțele Aeriene ale SUA au demonstrat capacitatea de a opera cu un B-2 echipat cu două bombe GBU-57 A/B.

Acest bombardier strategic dispune de o rază de acțiune de aproximativ 11.000 de kilometri fără alimentare, extinzându-se la 18.500 de kilometri cu realimentare, având capacitatea de a acoperi rapid distanțe mari.

Nu au fost raportate noi desfășurări ale bombardierelor B-2 pentru atacuri asupra sitului de la Fordo.

Recent, secretarul american al apărării a anunțat că au fost desfășurate capacități suplimentare pentru a întări prezența militară în Orientul Mijlociu.

Indicații privind raiduri aeriene posibile

Cu toate acestea, semnele că Pentagonul ar lua în considerare un raid aerian acoperit de avioane de realimentare au fost evidențiate prin mișcarea a peste 31 de avioane de realimentare ale US Air Force, care au fost observate îndreptându-se spre Europa.

Aceste avioane includ majoritatea KC-135 Stratotanker și KC-46 Pegasus.

Numite de un serviciu de monitorizare a zborurilor, aceste avioane au fost zărite duminică, iar alte zboruri au fost observate continuând spre est.

Bombardierele B-2 operează de obicei din câteva baze specifice din SUA, iar recent au fost utilizate în operațiuni de atacuri subterane.

Baza Diego Garcia, situată în sudul Oceanului Indian, este mult mai aproape de Fordo decât alte baze, permițând o mobilitate mai mare.

Este evident că un asalt constând în eliminarea instalației nucleare ar necesita mai mult de un singur bombardier.

Imaginile satelitare recente indică prezența a șase bombardiere B-2 la Diego Garcia.

Preparate militare americane

SUA dispune de un arsenal variat în cazul în care decide să lanseze un atac coordonat asupra sistemelor de apărare rămase.

Un al doilea grup de atac, centrat pe portavioane, a fost trimis din Asia către Orientul Mijlociu, unde se va alătura forțelor deja aflate în regiune.

De asemenea, este în desfășurare o prezență militară constantă în estul Mediteranei.

Planuri alternative ale Israelului

Israelul are, de asemenea, un plan specific pentru Fordo, având capacitatea de a-l implementa independent, conform unui oficial militar israelian.

Planul Israelului include atacarea structurilor de conducere și a oamenilor de știință nucleari din Iran, precum și a componentelor programului nuclear.

Specialiștii sugerează că Israelul ar putea utiliza un număr mare de bombe antibuncăr pentru a atinge Fordo sau ar putea opta pentru atacuri mai riscante.

O bombă antibuncăr rămâne, totuși, principala opțiune viabilă pentru Israel.