Un an de conflict în Gaza: Țările care au furnizat arme Israelului, restricțiile asupra protestelor pro-Palestina și atitudinea României
La 7 octombrie 2023, luptătorii Hamas au inițiat un atac-surpriză în Israel, concomitent cu lansarea a mii de rachete din Gaza care au lovit teritoriul israelian. Aceste acțiuni au generat un război continuu în Gaza, cu riscuri de escaladare regională. De-a lungul conflictului, lideri din Hamas și Hezbollah au fost eliminați, împreună cu mulți alții din structurile lor de conducere. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul apărării, precum și pentru alți lideri din Hamas. Numărul victimelor din Gaza a depășit 40.000, intensificând tensiunile dintre Israel și diverse state occidentale, iar poziția acestora s-a schimbat după bombardamentele israeliene în Liban.
- Un articol realizat în cadrul proiectului european PULSE analizează pozițiile diferitelor state europene în contextul acestui conflict, sursele de armament pentru Israel și reacțiile sociale din aceste țări.
Starea politicii guvernamentale
După 7 octombrie, discursul public referitor la conflictul israeliano-palestinian a devenit intens în diverse țări. Austria și-a declarat susținerea pentru Israel, menținându-și neutralitatea prin refuzul de a livra arme, optând în schimb pentru sprijin în alte forme, ca votul împotriva unei încetări a focului la ONU. În Austria, retorica generală a fost pro-Israel, iar manifestările pro-Palestina au fost deseori catalogate drept antisemite.
Spania și Irlanda s-au arătat solidare cu Gaza, Spania, Irlanda și Norvegia recunoscând oficial Palestinei statutul de stat pe 28 mai, o măsură denumită de prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez „decizie istorică”.
Pedro Sánchez a afirmat că recunoașterea statului Palestina constituie nu doar o chestiune de justiție istorică pentru aspirațiile legitime ale palestinienilor, ci și o necesitate urgentă pentru atingerea păcii.
Anunțul Spaniei privind recunoașterea Palestinei
În mai, Spania s-a alăturat altor peste 140 de țări care recunosc Palestina ca stat, cu scopul de a contribui la pacea dintre israelieni și palestinieni.
Sánchez a subliniat importanța creării unui stat palestinian viabil și interconectat, cu Ierusalimul de Est ca capitală.
El a adăugat că recunoașterea Palestinei este un act de coerență, având în vedere standardele internaționale pe care toate țările occidentale ar trebui să le respecte.
Ministrul spaniol a menționat totodată existența actorilor care doresc să compromită ideea soluției cu două state.
Cehia, susținător fervent al Israelului
Guvernul ceh are o tradiție pro-Israel, având poziții care coroborează adesea cu cele ale Statelor Unite în cadrul ONU.
Politica cehă este divizată în favoarea Israelului, cu o minoritate de politicieni care manifestă susținere față de cauzele palestiniene.
În trecut, o tentativă de a modifica această poziție a eșuat, continuând astfel sprijinul constant pentru Israel.
Poziția Bulgariei vizavi de victimele civile
Bulgaria a emis apeluri oficiale pentru dezescaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, inițiind dialogue cu reprezentanți ai Israelului și ai Autorității Palestiniene.
Președintele bulgar a exprimat îngrijorările față de numărul excesiv de victime civile și a cerut ca Israelul să protejeze populația civilă.
România, mediator și susținător al Israelului
România a adoptat o poziție moderată pro-Israel, premierul Marcel Ciolacu având întâlniri cu Netanyahu, subliniind dorința României de a putea contribui la o soluție justă.
Istoricul României în conflictul din Orientul Mijlociu
România a recunoscut Palestina în 1988 și a menținut relații diplomatice regulate, inclusiv vizite de nivel înalt.
Politica română față de conflictul israeliano-palestinian a variat, cu o tendință de a se alinia pozițiilor occidentale.
În trecut, România a avut propuneri de a muta ambasada la Ierusalim, iar actuala conducere s-a distanțat de această decizie.
Controverse privind furnizarea de arme
