„Urgența este evidentă”. Alegeri tensionate în Germania, sub influența extremei drepte și a atacurilor din SUA / Coaliții și ultimele calcule

Germanii se pregătesc să voteze duminică, pe fondul unei atmosfere pesimiste, îngrijorați de problemele economice și impactul migrației, temă de care extrema dreaptă vrea să profite. Conform lui Valentin Kreilinger, cercetător în științele politice, există o urgență evidentă care determină Berlinul să acționeze rapid atât pe plan intern, cât și extern, dar nu este clar dacă viitorul guvern va avea capacitatea de a lua aceste decizii.

Partidul Creștin-Democrat, condus de Friedrich Merz, este creditat de sondaje cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile federale anticipate de duminică, având un scor estimat de aproximativ 30%, ceea ce le-ar oferi oportunitatea de a conduce noul guvern de la Berlin.

O situație complicată se conturează pentru Merz, potențialul viitor cancelar, și pentru cetățenii germani.

Aceast scrutin vine într-un context dificil pentru cea mai puternică economie europeană, care se confruntă cu numeroase provocări interne și externe: probleme economice și bugetare, migrarea, tensiunile cu SUA și conflictul din Ucraina, în contextul unei creșteri a forțelor eurosceptice în UE.

Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), considerat de critici ca fiind „radical”, „rasist” și „anti-democratic,” ar putea beneficia de pe urma acestor crize, având șanse să devină a doua forță politică a țării.

„Nu este sigur că următorul guvern va avea mai multă capacitate de acțiune”

Eșecul actualei coaliții formată din social-democrați (SPD), Verzi și liberali (FDP), care au avut frecvente neînțelegeri pe teme importante, ar trebui să constituie o lecție pentru următorul executiv.

„Dar nu există nicio garanție că următorul guvern german va avea mai multă hotărâre și capacitate de acțiune decât predecesorul său”, a avertizat Valentin Kreilinger, politolog și cercetător la Institutul suedez pentru studii de politică europeană.

Totodată, el a menționat că „urgența este evidentă și există o conștientizare în rândul politicienilor din toate partidele că Germania trebuie să reacționeze cu promptitudine.”

AfD a obținut deja un scor de două ori mai mare decât la ultimele alegeri

AfD a menținut un scor constant în jur de 20% în ultimele 12 luni, beneficiind de nemulțumirea față de migrație, în special în urma unor atacuri violente comise de migranți, și de dificultățile economice cu care se confruntă cetățenii, în special tinerii din estul țării.

Toate partidele au respins ideea unei coaliții cu gruparea eurosceptică, criticată pentru simpatiile sale față de Rusia și pentru pozițiile extremiste, dar analizele arată că votul pentru AfD nu mai este perceput ca un stigmat ca în trecut.

„AfD are acum un sprijin de două ori mai mare decât la ultimele alegeri. O creștere de la puțin peste 10% la peste 20% ar fi considerată un mare succes electoral”, a comentat Kreilinger, anticipând că partidul va percepe acest rezultat ca o victorie.

„Administrația SUA caută să construiască alianțe pentru a diviza Europa”

În ultimele săptămâni, Germania, alături de România, a fost vizată de atacurile administrației lui Donald Trump, care și-a arătat simpatia pentru AfD.

Totul a început cu criticile lui Elon Musk la adresa cancelarului Olaf Scholz și sprijinul său public pentru AfD, inclusiv o discuție celebră organizată cu lidera partidului, Alice Weidel, pe platforma X.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a atacat din nou Germania la Conferința de Securitate de la Munchen, acuzând-o că exclude AfD de la guvernare, afirmând apoi că a avut o întâlnire cu Weidel, el neavând însă o discuție cu Scholz.

„Acesta a fost un mesaj puternic din partea administrației Trump, care a identificat ierarhii ideologici din Germania” a observat Kreilinger.

„Guvernul SUA își asumă o alegere și încearcă să creeze alianțe menite să divizeze Europa”, a concluzionat acesta.

„Un vid politic pe care liderii autocratici din Europa doresc să-l umple”

Cercetătorul a subliniat că strategia SUA nu a funcționat în trecut, deoarece Europa a reușit să rămână unită în contextul primei administrații Trump și Brexit.

„Nu este însă exclus să funcționeze de data aceasta, având în vedere forțele eurosceptice mai puternice în rândul statelor membre” a mai spus el.

„Mai multe guverne au simpatii pentru ideologiile lui Donald Trump, cel mai notabil fiind Viktor Orban. Asta duce la concluzia că există un gol politic pe care liderii autocratici din Europa doresc să-l umple, ceea ce face necesară formarea unui guvern german puternic anul următor”, a adăugat Kreilinger.

Principalele figuri politice din Germania au criticat implicarea externă în politica internă.

În cele din urmă, cercetătorul a subliniat că aceste atacuri „confirmă într-o oarecare măsură disfuncționarea relațiilor transatlantice și nevoia ca viitorul guvern german să își redefinească relația cu SUA, acționând ferm în Europa”, în contextul războiului din Ucraina.

Merz manifestă dorința de a se distanța de SUA

Toate aceste provocări, a spus Kreilinger, „creează un sentiment de urgență și un mediu internațional instabil pentru alegeri și campania electorală.”

Problemele sunt amplificate de recesiunea economică care afectează Germania, ce ar putea fi agravată de taxele vamale impuse de SUA, care ar afecta și mai mult industria auto deja vulnerabilă.

Vineri, Merz a lansat un avertisment clar cu privire la relația cu SUA în domeniul securității.

„Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu respecte angajamentele mai vechi ale NATO privind apărarea reciprocă”, a declarat el.

„Prin urmare, este esențial ca europenii să depună toate eforturile necesare pentru a se asigura că suntem capabili să ne protejăm continentul”, a adăugat Merz.

Migrația și economia: priorități ale alegătorilor

În timp ce atacurile administrației SUA au stârnit controverse, alegătorii germani se concentrat pe alte probleme: în principal migrația și dificultățile economice.

Cufundat în sondaje cu un suport de doar 15-16%, social-democrații lui Olaf Scholz nu au reușit să se impună în fața acestor teme, chiar și după ce au impus măsuri mai stricte împotriva migrației, inclusiv controale la granițele terestre, suspendând astfel parțial libertatea de circulație în spațiul Schengen.

Cu un discurs energic și propuneri de îmbunătățire a legislației, Merz a încercat să abordeze această temă controlată în mare parte de AfD, având chiar sprijinul voturilor AfD în parlament de două ori, deși a primit critici din partea publicului și unor membri ai partidului.

Este greu de definit dacă poziția fermă a lui Merz în privința migrației a influențat rezultatele din sondaje – alianța sa conservatoare CDU/CSU a coborât ceva în urma colaborării cu AfD, dar în general a fost constantă în jurul valorii de 30%.

Partidul Stângii înregistrează o revenire

O schimbare notabilă în sondaje a apărut în ultimele săptămâni, cu un sprijin crescut pentru Die Linke, ajuns deja la aproximativ 7%, depășind pragul necesar accesului în Parlament.

Printre motivele acestei creșteri, Kreilinger a subliniat campania Die Linke, concentrată pe justiția socială, costul vieții și locuințe, probleme majore pentru o parte semnificativă a alegătorilor.

Un alt factor important a fost strategia lor de campanie, eficientă pe platformele sociale, în special TikTok, care a permis atragerea tinerilor alegători. „Candidata tânără și populară, Heidi Reichinnek, a reușit să se conecteze cu acești tineri și a fost destul de vocală în dezbaterile din Bundestag împotriva lui Friedrich Merz,” a mai spus cercetătorul.

De fapt, partidul a reușit să atragă un mix de alegători tineri și vârstnici.

De asemenea, este important de notat că partidul a reușit să recupereze o parte dintre alegătorii pierduți anterior către Alianța Sahra Wagenknecht, care a experimentat o scădere a susținerii în ultima perioadă.

Coalițiile viitoare

Forma viitoarei coaliții ar putea fi influențată de numărul partidelor care intră în parlament. Se pare că CDU/CSU, SPD, AfD și Verzi vor depăși pragul parlamentar, singurul partid din actuala coaliție care nu a scăzut semnificativ fiind Verzi.

Die Linke are acum șanse mai mari să fie inclus în noul legislativ, dar există încă incertitudini în privința FDP și Alianța Sahra Wagenknecht, care părea să câștige teren după alegerile europene și cele din anumite landuri în anul precedent.

Dacă cinci partide intră în parlament, este probabil ca formațiuni de două partide să aibă suficiente voturi pentru a forma guvernul, a declarat Kreilinger. Acesta ar putea fi un guvern CDU-SPD sau CDU-Verzi.

Dacă mai multe formațiuni intră în parlament, coalițiile de trei partide vor fi mai probabile. „Când depășim coalițiile de două partide, situația devine mai complicată, așa cum s-a întâmplat cu guvernul precedent,” a avertizat specialistul.

„Astfel, nu cu siguranță următorul guvern german va avea mai multă hotărâre și capacitate de acțiune față de predecesorul său,” a concluzionat el.

„Urgența este reală”

Kreilinger a mai subliniat că „urgența este reală” și există o conștientizare sporită în rândul liderilor din toate partidele că Germania trebuie să acționeze decisiv în abordarea problemelor legate de finanțare.

Aceasta va fi o dintre marile provocări pentru viitorul guvern, care se va confrunta cu necesitatea de a crește cheltuielile de apărare, de a repara infrastructura învechită, de a susține industria auto afectată și de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Friedrich Merz a lăsat să se înțeleagă intenția sa de a discuta despre flexibilizarea regulilor de îndatorare. Problema este că această limitare este stipulată în Constituție, iar ar putea duce la o situație în care partidele extremiste obțin o treime din voturi în Bundestag, conform lui Kreilinger.

Bugetul reprezintă o altă problemă de top. Germania nu are încă un buget pentru 2025, iar aceasta ar trebui să fie una dintre primele decizii ale unui nou guvern.

Aceștia trebuie să acționeze urgent și pe plan european, pentru a crește capacitățile de apărare și competitivitatea economică în fața tensiunilor cu SUA și amenințărilor din partea Rusiei.