Veniturile fiscale în PIB sunt în declin în România față de regiunile înconjurătoare, iar un expert oferă soluții
De mult timp se discuta despre ponderea scăzută a veniturilor bugetului general consolidat în Produsul Intern Brut al României, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unei analize realizate de Ella Kallai, un economist renumit din sectorul bancar.
Aceasta sugerează că, în cadrul reformelor stabilite pentru următorii 7 ani, ar trebui să ne concentrăm cheltuielile bugetare asupra domeniilor care pot extinde potențialul de dezvoltare al țării și care să conducă la o creștere a veniturilor fiscale cel puțin la același nivel cu ritmul de dezvoltare economică.
Analiza datelor Comisiei Europene privind impozitele și taxele din perioada 1995-2022 oferă o imagine comparativă a situației din România față de alte țări din regiune. Din 1995 până în 2022, ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB a fost de 32,6%, iar veniturile din taxe au constituit 27,3%, diferența de 5,3% fiind reprezentată de veniturile nefiscale.
Aceste statistici plasează România pe ultimul loc în regiune. Ponderea veniturilor bugetului general consolidat în PIB a fluctuat între 44,3% în Ungaria și 36,6% în Bulgaria, cu o diferență semnificativă față de România. De asemenea, ponderea veniturilor din taxe a variat între 37,7% în Ungaria și 29,1% în Bulgaria, depășind România cu 10,4 și, respectiv, 1,8 puncte procentuale.
Pentru a analiza tendințele între 1995-2022, veniturile bugetare și fiscale în PIB au fost calculate pe medii de cinci ani (1995-2019) și o perioadă de trei ani (2020-2022). Veniturile bugetare au arătat stabilitate, în timp ce veniturile fiscale au prezentat o tendință descrescătoare, sugerând că stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB a fost realizată prin creșterea veniturilor nefiscale.
Care sunt categoriile de venituri fiscale care au înregistrat o scădere? Veniturile fiscale se împart în trei mari categorii: veniturile din taxe pe consum, veniturile din taxe pe muncă și veniturile din taxe pe capital. Evoluția arată că 1/ ponderea veniturilor din taxele pe capital a scăzut, 2/ ponderea veniturilor din taxele pe consum a crescut până în 2014, urmată de o scădere, și 3/ ponderea veniturilor din taxele pe muncă a scăzut până în 2014, apoi a crescut.
În perioada 2020-2022, România a avut cea mai mică pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai scăzută pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%), după Polonia, și cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în totalul veniturilor fiscale.
Ponderea medie a veniturilor din taxele pe consum în PIB a fost de 10,9%, similară cu cea din Cehia, dar inferioară celor din Bulgaria, Ungaria și Polonia. Tendința a fost de scădere după 2014, ajungând la 10% în perioada 2020-2022, cea mai scăzută din regiune.
Această reducere este, probabil, determinată de veniturile din taxa pe valoarea adăugată, care au scăzut de la 8% din PIB între 2005-2014 la 6% între 2020-2022. În alte țări din regiune, veniturile din taxa pe valoarea adăugată fie s-au menținut, fie au crescut după 2014.
Nota: Conform metodologiei Comisiei Europene, veniturile din taxele pe consum includ taxa pe valoarea adăugată, drepturi asupra importurilor, accize, taxe de înregistrare auto și alte taxe similare.
Între 1995-2022, ponderea veniturilor din taxele pe muncă în PIB a fost de 11,5%, utilizând o metodă similară, cu o tendință de creștere ușoară după 2014.
În România, majoritatea taxelor pe muncă sunt suportate de angajați, comparativ cu alte țări precum Cehia sau Ungaria, unde povara fiscală este mai echilibrată între angajatori și angajați.
Nota: Veniturile din taxele pe muncă includ cotizații sociale obligatorii pentru angajatori și angajați.
Ponderea veniturilor din taxele pe capital a fost de 5% între 1995 și 2022, a doua cea mai mică, doar după Bulgaria.
Taxele pe veniturile companiilor au reprezentat jumătate din veniturile din taxele pe capital, ceea ce este similar și cu alte țări din regiune.
În concluzie, ponderea veniturilor fiscale în PIB în România este redusă comparativ cu regiunea, iar scăderea veniturilor din taxele pe capital și pe consum nu a fost compensată de creșterea veniturilor din taxele pe muncă.
Prin urmare, pentru o consolidare fiscală eficientă între 2025-2031, este necesară direcționarea cheltuielilor bugetare spre domeniile care extind potențialul de dezvoltare și care facilitează creșterea veniturilor fiscale în concordanță cu dezvoltarea economică.
