MOTIVARE: De ce nu au fost reținuți antreprenorii implicați în scandalul de corupție din Portul Constanța

Tribunalul București a justificat decizia sa de a respinge cererea DNA de arestare a unor lideri ai administrației portuare, antreprenori și a unui oficial PSD din Constanța, prin lipsa de credibilitate a investigatorului sub acoperire, asupra căruia instanța a exprimat rezerve. În motivarea consultată, judecătorul a criticat acuzarea care se sprijină „aproape exclusiv” pe înregistrările realizate de către acest investigator, despre care nu s-a dorit dezvăluirea identității, însă care se dovedește a fi o figură centrală din administrația portului.

• În cadrul anchetei, DNA a reținut 20 de persoane în dosarul de corupție de la Portul Constanța, incluzând lideri ai conducerii portuare și antreprenori, dar judecătorii au refuzat cererea de arestare preventivă.
• Acuzarea susține că în decursul anului trecut, antreprenorii anchetați au oferit 350.000 de euro mită și au promis alte 6 milioane de euro pentru obținerea unor contracte, aprobarea de proiecte sau închirierea de terenuri.
• Judecătorul a subliniat că nu s-a detaliat cine ar fi fost beneficiarul final al mitei, respectiv funcționarul care ar fi trebuit să înfăptuiască un act contrar obligațiilor de serviciu.

Cei 20 de reținuți în urma operațiunilor din Portul Constanța au fost aduși în fața judecătorilor de la Tribunalul București și de la Curtea de Apel, toate dosarele având același rezultat: respingerea propunerilor de arestare preventivă.

Proceduri legate de mita administrativă, scrise pe bilețele distruse ulterior

Tribunalul București a analizat motivarea pentru arestarea consilierului directorului general al Administrației Porturilor Maritime Constanța, Cătălin Viorel Cristea, și a șase antreprenori, printre care Florin Buduru, fost fotbalist la Farul și Dinamo, Jean Paul Tucan, Cătălin Crețu, Aktimur Munur, Vasile Costea și Daniel Liliac.

Investigația a implicat un investigator sub acoperire, cunoscut sub numele de cod „Dima”, care era deja angajat în port, având o importanță semnificativă în administrația portuară. Înregistrările, documente și relatări ale acestuia au fost depuse în dosar.

Motivarea tribunalului arată că antreprenorii erau extrem de precauți: evitau să folosească telefoanele în timpul discuțiilor despre mită și se întâlneau cu investigatorul în locuri izolate. Unul dintre ei a sugerat o întâlnire într-un parc de la malul mării pentru a evita eventualele monitorizări. De asemenea, se discutau detaliile mitei în șoaptă, iar bilețelele care conțineau informații erau distruse imediat.

Informațiile legate de întâlnirile dintre investigator și antreprenori sunt prezentate într-un document judiciar extins pe 231 de pagini.

Judecătorul Raul Nestor de la Tribunalul București a concluzionat că nu exista un pericol evident asociat cu eliberarea celor șapte inculpați, criticând indirect probele care se concentrează pe mărturiile investigatorului sub acoperire.

Suspiciuni privind motivele investigatorului sub acoperire

Deși instanța a recunoscut că probele sugerează anumite acte de corupție, ea a menționat posibile motive de răzbunare din partea investigatorului.

„Fără a contesta veridicitatea activităților investigative desfășurate de investigatorul cu nume de cod, este nevoie ca mărturiile acestuia să fie susținute de dovezi obiective pentru a fi acceptate ca probe valabile”, afirmă judecătorul.

Judecătorul consideră că astfel de mărturii ar putea fi influențate de interesele personale, fie că este vorba de avantaje legale sau dorința de răzbunare.

În opinia magistratului, „subiectivismul este adesea alimentat de beneficii potențiale sau de dorința de răzbunare.”

Deși magistratul confirmă legalitatea acțiunilor investigatorului, el subliniază că majoritatea dovezilor solide în susținerea acuzației se bazează pe mărturii și înregistrări obținute de la acesta.

Lipsa identificării beneficiarului mitei rămâne o problemă

„Probatoriul adus de investigator ar putea justifica măsura arestării preventive, însă cererea de arestare nu detaliază ce următoare acțiuni urmează a fi întreprinse în continuarea anchetei. Oricum, în acest stadiu, dacă probele se bazează doar pe activitățile investigatorului, nu poate fi pronunțată o decizie corectă în privința responsabilității penale. Arestul preventiv, în lipsa altor dovezi, ar reprezenta o sanctiune anticipată fără fundament legal”, motivează instanța.

Judecătorul a subliniat și că pentru unii dintre inculpați depistați (antreprenori), DNA nu a specificat cine ar fi beneficiarul mitei.

„Chiar dacă este evidențiat scopul transferului de bani către investigator, nu este menționat clar destinatarul final al mitei, ceea ce face imposibilă confirmarea dacă acțiunile inculpaților vizau coruperea unui funcționar public sau simpla obținere a unor avantaje pe căi legale”, se menționează în motivarea instanței.

Deși există dovezi relevante pentru investigarea activităților infracționale, judecătorul constată că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru o măsură preventivă de această natură și respinge cererea de arestare preventivă. Decizia Tribunalului nu este definitivă.

Acuzările DNA împotriva antreprenorilor

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2024-2025, mai mulți antreprenori și reprezentanți ai firmelor au promis sume de bani între 2.000 și 100.000 de euro unor funcționari de la Administrația Porturilor Maritime Constanța, precum și alte bunuri, pentru a obține suport și pentru a-și dezvolta afacerile din zona portuară. Valoarea totală a mitei ar fi fost de aproximativ 350.000 de euro.

Acțiunile de mituire respectau scopuri precum obținerea de concesionări de imobile, accelerarea actelor necesare aprobării racordurilor de cale ferată, prelungiri de contracte, asigurarea accesului exclusiv la dane, câștiguri în licitații, atribuirea preferențială de contracte, aprobat proiecte de extindere a activităților comerciale, închirierea de terenuri în condiții preferențiale și angajarea de personal în cadrul instituției.

DNA estimează că suma totală a mitei promise de antreprenori se ridică la aproximativ 6 milioane de euro.

Printre persoanele acuzate se regăsesc Florin-Laurențiu Chirilă, director tehnic al Administrației Porturilor Maritime Constanța, George-Gabriel Vișan, director comercial, Emil Sorin Banias, director sucursală, Floarea Isarev, șef serviciu Licențe și Autorizări, Ionuț Voinescu, ofițer al Gărzii de coastă, precum și Ion Dumitrache, lider PSD Constanța.

Șeful DNA prezintă amploarea anchetei din Portul Constanța

Marius Voineag, șeful DNA, a subliniat recent importanța și amploarea anchetei din Portul Constanța, descriind-o drept fără precedent.

„Se lucrează la un caz referitor la o infrastructură vitală a statului român, respectiv Portul Constanța. Operațiunea noastră a implicat o amploare rar întâlnită, folosind toate resursele disponibile, tehnici avansate de investigare și colaboratori sub acoperire. Întregul proces a necesitat timp și răbdare pentru a construi dovezi complexe și a descoperi toate ramificațiile. Deși se bănuia o activitate îndoielnică în port, pentru a aduna dovezile era nevoie de o abordare meticuloasă și discretă, având în vedere atât parametrii de opacitate, cât și implicarea unor sume mari de bani, ceea ce a necesitat mobilizarea tuturor resurselor și expertizei echipelor noastre,” a declarat Voineag.