7 aspecte esențiale din comunicatul agenției S&P pe care Ministerul Finanțelor NU le-a specificat: de la inflație la impactul scăderii populației asupra competitivității

Agenția de rating S&P a menținut ratingul datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă a României la BBB-/A3, pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, poziționându-se astfel cu o treaptă peste nivelul junk.

În ciuda comunicatului de presă emis de Ministerul Finanțelor, acesta a omis anumite informații importante comunicate de agenția de rating.

7 observații de la S&P care lipsesc din comunicatul Ministerului de Finanțe

1. Potrivit S&P, cheltuielile preelectorale vor determina un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2024.

Agenția afirmă că „politica fiscală din 2025 va rămâne incertă și ne așteptăm ca deficitele să scadă treptat în anii următori, ajungând la 5% din PIB până în 2025, conform cerințelor UE în procedura de deficit excesiv.”

Se preconizează că datoria publică va continua să crească, depășind 54% din PIB până în 2027.

„Creșterea cheltuielilor va atinge aproape 20% an la an. Aceasta se datorează majorării cu 20% a salariilor din sectorul public, ceea ce implică un cost de 14 miliarde lei (aproximativ 1% din PIB), majorării pensiilor din septembrie (0,6% din PIB), cheltuielilor militare aproape de 2,5% din PIB și investițiilor publice de circa 7% din PIB, acoperite parțial de fonduri europene,” informează S&P.

Guvernul are în vedere un deficit care include un pachet recent de consolidare de 10 miliarde lei, dar S&P consideră că acest lucru nu este garantat, având în vedere posibile cheltuieli discreționare preelectorale.

„Deși se intenționează creșterea eficienței în administrația fiscală, considerăm că măsurile de consolidare se vor implementa doar pe termen mediu,” subliniază agenția.

Sursa citată menționează că procedura de deficit excesiv și PNRR solicită României progrese suplimentare în ceea ce privește reformele fiscale structurale, inclusiv consolidarea administrației fiscale și modificări legislative relevante.

2. „Politica fiscală a menținut cererea internă, dar aceasta este în mare parte direcționată către importuri. Astfel, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, cu puține șanse de corecție,” afirmă S&P.

Agenția prognozează că politica fiscală expansionistă va genera dezechilibre externe considerabile, așteptându-se la un deficit mediu de cont curent de 7,6% din PIB între 2025 și 2027.

„Deficitul comercial trebuie să rămână aproape de 10% din PIB câțiva ani, evidențiind cererea internă ridicată și problemele de competitivitate. Așadar, chiar și cu majorarea consumului privat, PIB-ul real va crește cu doar 1,6% în acest an,” subliniază S&P.

3. „Inflația din România este cea mai ridicată din Europa Centrală și de Est, cu peste 5%, datorită cererii interne crescute ca urmare a expansiunii fiscale și va continua să fie o provocare pentru BNR,” arată S&P.

Un factor subliniat de agenție este politica fiscală pro-ciclică și salariile semnificativ mărite.

4. Salariile bugetarilor și pensiile au dus la o creștere a veniturilor disponibile.

„Creșterea economică reală din prima parte a anului a fost mai lentă decât estimările, iar prognoza de creștere reală a fost redusă la 1,6% pentru acest an, de la aproximativ 3% anterior,” precizează agenția.

Consumul continuă să fie robust, România având una dintre cele mai mari creșteri ale venitului disponibil la nivel global, inclusiv o majorare a salariilor de 20% în sectorul public și creșteri ale pensiilor.

Piața muncii rămâne stabilă, cu șomajul aproape la minimele istorice, dar există o discrepanță între abilitățile angajaților și cerințele pieței.

5. Exporturile rămân slabe din cauza economiei Germaniei.

„Proiectele cofinanțate de UE stimulează investițiile în sectorul public, inclusiv în transporturi. Totuși, creșterea exporturilor se află într-o poziție nefericită, în principal din cauza încetinirii economiei germane, principalul partener comercial al României,” observă S&P.

Conform agenției, criza economică din Germania afectează sectorul de producție din România și influențează negativ productivitatea.

6. Economia României se confruntă cu provocări structurale persistente, inclusiv probleme demografice.

Agenția S&P subliniază că scăderea populației active ar putea afecta creșterea economică.

Lipsa reformelor necesare pentru a sprijini dezvoltarea competențelor profesionale rămâne o preocupare, la fel ca și emigrarea continuă.

Pe parcursul ultimului deceniu, populația activă a scăzut cu circa 1,1% anual, iar previziunile indică o mică îmbunătățire în anii următori.

7. România prezintă unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din Uniunea Europeană.

Problemele identificate de S&P includ corupția și eficiența guvernamentală.

„România se află din 2020 sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene. Considerăm că percepția unei poziții fiscale nesatisfăcătoare ar putea întârzia accesarea fondurilor din PNRR,” susține agenția.

Poziția Ministerului Finanțelor în comunicatul emis

Ministerul Finanțelor a comunicat următoarele:

„Agenția de rating S&P a reconfirmat, vineri, 11 octombrie 2024, ratingul pentru datoria guvernamentală și perspectiva stabilă a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

S&P consideră că decizia de menținere a ratingului suveran și perspectiva stabilă este susținută de nivelul moderat al datoriei externe și posibilitățile solide de creștere ale României, începând cu anul 2025. De asemenea, agenția preconizează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE și Procedura de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să asigure reformele necesare.”},{