Analiza unui editorialist Reuters: „Poate Germania post-electorală să stabilizeze o Europă panicată?”
În weekendul recent, în cadrul celei mai semnificative Conferințe de Securitate desfășurată la Munchen, Friedrich Merz, potențialul nou cancelar al Germaniei, a evitat cu orice preț să pară afectat de sprijinul neașteptat pe care partidul de extremă dreapta AfD l-a primit din partea vicepreședintelui american JD Vance, conform opiniei lui Peter Apps, editorialist Reuters.
- Germania se pregătește să voteze duminică în alegerile legislative anticipate, după ce coaliția „semafor”, din care făceau parte SPD, condus de cancelar Olaf Scholz, Verzi și Partidul Liberal Democrat (FDP), a suferit o colapsare. Conform sondajelor, CDU, sub conducerea lui Friedrich Merz, și CSU, filiala sa bavareză, conduc în preferințele alegătorilor.
Conform prognozelor, „cu excepția unei surprize notabile, la alegerile din 23 februarie, creștin-democrații (CDU) conduși de Friedrich Merz vor deveni cel mai mare partid, iar Alternativa pentru Germania (AfD) se va poziționa pe locul al doilea. CDU și alte partide, în special social-democrații (SPD) și Verzii, aflați în prezent la guvernare, au promis un „zid de protecție” pentru a evita colaborările directe cu naționaliștii de la AfD”, menționează Peter Apps.
Editorialistul subliniază că, în cazul în care câștigă așa cum este anticipat, „Merz – care a pierdut în 2002 competiția pentru conducerea CDU în fața Angelei Merkel, dar s-a întors în politică după o pauză de câțiva ani ca avocat și finanțator – va deveni cea mai influentă persoană din Europa”.
„Cu ocazia Conferinței de la München, el a fost perceput ca un cancelar în devenire, prezentând, în cadrul unei mese rotunde, modul în care Germania, sub conducerea sa, va aborda cea mai instabilă situație de securitate europeană din istoria recentă, provocată de schimbarea radicală a politicii externe a SUA sub conducerea lui Donald Trump, de la sprijinul total pentru Ucraina în conflictul său cu Rusia. Editorialistul se întreabă: Poate Germania post-electorală să restabilească stabilitatea într-o Europă îngrijorată?”
Editorialistul citează declarațiile lui Merz făcute la München: „Sunt total de acord cu cei care solicită o mai mare implicare din partea Germaniei și sunt dispus să mi asum acest angajament, deoarece Germania se află într-o poziție strategică centrală în Europa, iar multe depind de acțiunile noastre, astfel că trebuie să ne asumăm un nou rol”, a afirmat liderul CDU.
Editorialistul observă că, în ultimele două săptămâni, între administrația lui Trump și aliații europeni a apărut o „divergență tot mai accentuată” referitoare la Ucraina și politica internă europeană.
„Această divizare este marcată de îngrijorări severe cu privire la capacitatea Europei de a menține suportul pentru Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse și de a oferi trupe de menținere a păcii în cazul în care conflictul se va încheia. Până în prezent, țările din estul și nordul Europei au accelerat procesele de consolidare a apărării, iar Regatul Unit și Franța au liderat discuțiile despre posibilele trupe europene pentru Ucraina. Totuși, cu actualele dificultăți economice și pe presupunerea că va prelua funcția de cancelar, Germania lui Merz va fi, cu siguranță, cea care va fi solicitată pe termen lung să îndeplinească rolul de putere industrială și politică în centrul unei Europe care trebuie să devină capabilă să se apere singură, în cazul în care sprijinul din partea SUA se va diminua în mandatul lui Trump,” conchide editorialistul.
Raportul anual despre „echilibrul militar” realizat de Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra arată că Germania ocupă locul patru în lume în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare.
„Aceasta înseamnă că Germania cheltuie mai mult decât toate statele, cu excepția SUA, Rusiei și Chinei – un lucru semnificativ pentru o țară care, de-a lungul istoriei, a fost de multe ori sub obiectivele de cheltuieli stabilite de NATO”, adaugă Peter Apps.
