Lecția bulgară. De ce Bulgaria are un avans asupra României în ceea ce privește aderarea la euro din 2026.

România și Bulgaria au devenit membri ai Uniunii Europene în 2007, iar în 2023 ambele țări au eliminat Mecanismul de Cooperare și Verificare. Începând cu acest an, ambele state sunt de asemenea parte integrantă a spațiului Schengen. Totuși, diferențele se accentuează în privința ambițiilor privind adoptarea monedei euro.

• România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Suedia și Danemarca sunt state membre ale Uniunii Europene care nu utilizează în prezent moneda euro. Motivele pentru care nu au adoptat euro variază de la un stat la altul.

Prim-ministrul Bulgariei, Rosen Zhelyazkov, a subliniat că aderarea țării la zona euro este o prioritate crucială pentru noul său guvern și că se lucrează îndeaproape cu parteneri din Comisia Europeană.

Zhelyazkov, un politician important din mișcarea de centru-dreapta GERB, conduce o coaliție parlamentară complexă, formată după alegerile din octombrie 2024.

Noua coaliție, care include GERB, Partidul Socialist Bulgar și mișcarea populistă „Există un astfel de popor”, a fost creată pentru a asigura stabilitate guvernamentală și a pune capăt instabilității politice din ultimii patru ani, în care Bulgaria a avut șase alegeri anticipate.

Aderarea la zona euro se află în fruntea priorităților adoptate de partidele coaliției. Similar cu majoritatea țărilor Uniunii Europene care nu au adoptat euro, Bulgaria s-a angajat să adopte moneda euro atunci când condițiile economice vor permite acest lucru.

Bulgaria este, în prezent, singura țară din Uniunea Europeană care utilizează o monedă națională și este inclusă în mecanismul ERM II din iulie 2020. Acest mecanism are rolul de a stabiliza ratele de schimb, fiind unul dintre criteriile necesare pentru intrarea în zona euro.

Deși se aștepta o accelerare a adoptării monedei euro, cei care sperau că această oportunitate va fi valorificată după integrarea Bulgariei în Schengen au rămas nemulțumiți. Ministrul de finanțe, Temenuzhka Petkova, a rămas prudent în ceea ce privește solicitarea unui raport din partea Băncii Centrale Europene pentru certificarea pregătirii Bulgariei de a deveni membru al zonei euro.

Optimism pentru 1 ianuarie 2026

Petkova și-a exprimat speranța că Bulgaria va adota moneda euro la 1 ianuarie 2026, dar va solicita avizul BCE doar după prezentarea bugetului pentru 2025.

Daniel Smilov, profesor de științe politice, a afirmat că, deși întârzierile sunt neobișnuite având în vedere angajamentele GERB, speră că raportul va fi solicitat în curând.

Smilov consideră că reticența GERB nu este întâmplătoare și sugerează că ar putea fi o încercare de a evidenția managementul anterior al finanțelor de către opoziție.

În cadrul unei declarații, Petkova a adus în discuție o disfuncționalitate bugetară de 18 miliarde de leva, învinovățind foști oficiali pentru această situație.

Îndoieli asupra pregătirii Bulgariei

Unii economiști, precum Garabed Minasian, contestă pregătirea Bulgariei pentru a adopta euro, subliniind că, deși unele indicatori macroeconomici îndeplinesc cerințele, Bulgaria rămâne în urmă în ceea ce privește convergența reală.

Conform analizei, PIB-ul Bulgariei a fost de doar 38,5% din media Uniunii Europene, iar prețurile nu ating 60% din media europeană.

Minasian concluzionează că Bulgaria nu a atins un nivel acceptabil de convergență cu zona euro, ceea ce o face necorespunzătoare pentru adoptarea monedei.

Diferențele în abordarea României

Sofia pare, deocamdată, izolată în ambițiile sale legate de euro. România, care a avansat adesea împreună cu Bulgaria în procesul de integrare europeană, a ales o traiectorie diferită în ceea ce privește adoptarea euro.

Bucureștiul a ratat mai multe termene pentru adoptarea monedei euro, iar estimările analiștilor indică efective că România ar putea adera la euro abia în 2035.

Economistul Valentin Lazea a subliniat că România nu va atinge condițiile necesare pentru trecerea la euro înainte de 2027 din cauza deficitului bugetar.

Lazea a adus în discuție potențialul de aderare la euro în primele etape ale decadelor 2010, potențial care s-a diminuat din cauza creșterii cheltuielilor publice și a lipsei de voință politică.

Comisia Europeană a confirmat că România nu îndeplinește criteriile necesare pentru adoptarea euro, menționând lipsuri în legislație și în stabilitatea financiară.

Rezerve la aderarea în alte state