ANUL ELECTORAL 2024: „Votul ar trebui să fie obligatoriu în România, precum în Belgia”

Antropologul Alexandru Bălășescu discută despre posibilitatea ca votul obligatoriu să fie o soluție viabilă. El afirmă: „Trebuie să ne mobilizăm cât mai mulți la vot, deoarece inteligența este un fenomen colectiv. Măcelarii și non-măcelarii, când sunt aduși împreună, ajung la o estimare mai aproape de realitate, ceea ce ne ajută să facem o alegere mai corectă.”

Alexandru Bălășescu este antropolog, lector asociat la Royal Roads University din Victoria, Canada și co-fondator al Re-Genera Group.

• „Considerăm că avantajele ni se cuvin. Dar responsabilitățile? O astfel de responsabilitate este acceptarea diversității și conștientizarea că perspectivele diferă. Unanimitatea nu este un dat, ci rezultatul unui dialog continuu.”
• „Votul reprezintă un exercițiu civic în care alegi ceea ce crezi că este mai bun pentru tine. Este esențial să recunoaștem că perspectivele noastre sunt diferite și că fiecare are privilegii care influențează opțiunile de vot.”
• „Ne lipsește o cultură a asumării greșelilor. În România, o eroare este adesea considerată o rușine, iar acest lucru împiedică dezvoltarea unei culturi a responsabilității.”

Iată un fragment din interviul cu Alexandru Bălășescu:

România capitalismului autarhic

Reporter: Alexandru Bălășescu, ai experimentat emigrarea în diferite colțuri ale lumii. Ce te-a determinat să pleci și să te întorci?

Alexandru Bălășescu: Am plecat pentru prima dată în 1997, când oportunitățile de studiu în România erau limitate. Am obținut o bursă în Franța și ulterior am continuat studiile în Statele Unite. M-am întors în România în 2007 pentru o perioadă, dar am plecat din nou, deoarece nu înțelegeam schimbările rapide din societate.

Întorcându-mă în România, am observat o transformare profundă, dar nu aveam instrumentele necesare pentru a înțelege această schimbare și frustrarea oamenilor. Românii au fost nevoiți să-și construiască propriile soluții, chiar și capitalismul. Acesta a dus la o formă de autarhie, în care se accentuează ideea de autosuficiență.”

„Recunoaștem responsabilitățile, dar nu acceptăm diferențele.”

Reporter: Știu că ai plecat din nou.

Alexandru Bălășescu: Da, am plecat din Istanbul în 2011 și am continuat călătoria în orașe ca Vancouver, Hong Kong și Frankfurt. A fost o perioadă turbulentă, cu scandaluri politice.

Reporter: A existat o vânătoare a intelectualilor.

Alexandru Bălășescu: Mulți dintre noi ne simțeam marginalizați într-o atmosferă de tradiționalism și naționalism. Aceasta a dus la o reacție de scepticism din partea intelectualilor, deoarece vedeam cum se întoarce țara la autarhie.

„Vinovăția nu este recunoscută. În România, nimeni nu greșește.”

Reporter: Ce părere ai despre amplificarea tensiunilor din societate?

Alexandru Bălășescu: Istoric vorbind, România nu și-a asumat întreaga sa istorie. Chiar dacă progresează, există o reticență în a accepta greșelile din trecut.”

„Lipsa de responsabilitate se manifestă prin expresiile ambigue ale limbii române. De exemplu, folosim formulări precum „s-a hotărât” în loc să numim persoanele responsabile.”

„În România, nu există o cultură a asumării greșelilor. Această aversiune împiedică dezvoltarea unui proces de reconciliere și învățare.”

Este încă o stigmatizare a greșelii. Dacă cineva își recunoaște greșelile, devine vulnerabil, iar în societatea noastră, aceasta este o slăbiciune.”

Piedone și fenomenul de reinventare

Reporter: România permite oportunități de reinventare.

Alexandru Bălășescu: Unii oameni reușesc să se reinventeze cu adevărat, dar nu toți. Există multe aparențe, dar de multe ori esența rămâne neschimbată.”

Un exemplu este un coleg de doctorat care, după ce a ispășit o pedeapsă severă, a reușit să devină profesor universitar în Statele Unite. Aceasta este o adevărată poveste de reformare, spre deosebire de altele care subliniază doar schimbările externe.”

„În România, onestitatea și responsabilitatea nu sunt valori fundamentale.”

Reporter: Se poate observa o lipsă a asumării.

Alexandru Bălășescu: Generalizarea egoismului produce tensiuni. Chiar dacă o societate poate părea dinamică, dacă nu își recunoaște greșelile sau nu interacționează critic cu trecutul ei, va continua să se confrunte cu umbra lui.

„În plus, există resimțiri intergeneraționale care dezvoltă propriile stereotipuri. Acestea contribuie la un sentiment de disconfort între generații.”

„Evităm asumarea responsabilității. Inteligența artificială poate fi o soluție.”

Reporter: Să discutăm despre provocările actuale.

Alexandru Bălășescu: Este esențial să ne păstrăm gândirea critică și să nu lăsăm deciziile pe seama inteligenței artificiale. Precum apărarea libertății personale implică responsabilitate.”

„Noi devenim automatizări.”

Reporter: Suntem influențați de tehnologie.

Alexandru Bălășescu: Unii oameni încep să funcționeze ca roboți, lăsând în urmă gândirea critică și devenind tot mai dependenți de tehnologie.”

„Votul, un exercițiu civic esențial”

Reporter: Cu alegerile la orizont, care este poziția ta?

Alexandru Bălășescu: Cred că ar trebui să încurajăm un sistem de vot obligatoriu. Este important să avem o participare masivă la vot pentru a reflecta diversitatea opiniei publice.”

Statisticile arată că, atunci când votăm în grupuri diverse, rezultatele sunt mai apropiate de realitate. Este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere prin vot.”