Corupție la Calea Ferată, o revizuire a vremurilor când ceasurile din fiecare gară erau reglate după ceasul șefului de tren

Cea mai semnificativă veste este analizarea începuturilor corupției românești din secolele 19-20. Companiile feroviare au adus atât influențe externe, cât și corupția în vârful societății. Aceste modificări au marcat începuturile unei noi ere. De aceea, ceasurile din fiecare gară erau reglate după ora stabilită de șeful de tren, care asigura un standard orar exact în orașe. Este de remarcat că există o cercetare realizată de Grupul de Reflecție asupra Istoriei Politice și Sociale a secolelor 18-19 (GRiPS) referitoare la acele vremuri.

Iată câteva segmente relevante din evoluția corupției în România, care s-a dezvoltat cu caracteristici unice și violente la începuturile sale. Cercetătorii implicați, precum Constantin ARDELEANU, Raul CÂRSTOCEA, Silvia MARTON, Toader POPESCU, Andrei-Dan SORESCU, oferă perspective interesante în cadrul discuției despre corupția epocilor de început ale Căilor Ferate.

Printre temele discutate în cadrul dezbaterii se numără:

“Fiecare epocă istorică pune întrebări despre moralitate și legalitate. De exemplu, termenul “conflict de interese” nu a avut întotdeauna aceeași semnificație. În perioadele anterioare, unele comportamente erau acceptate, iar altele nu. În secolul 18-19, numirile în funcții publice erau influențate de rețele familiale, un aspect considerat legitim în epoci nedemocratice. În prezent, aceste rețele nu mai sunt acceptate, iar competența a devenit un criteriu principal de selectare a candidaților. Cu toate acestea, chiar și în trecut, astfel de relații începeau să fie contestate. Critica corupției este adesea primul pas către schimbare.

Corupția este un produs al societății moderne și este o problemă globală, nu doar una specifică României.

Originile corupției sunt legate de constituirea statului modern și de distincția între domeniul public și cel privat. Acest aspect este evident și în România, de exemplu în cadrul Regulamentelor Organice care defineau clar necesitățile financiare ale liderilor. Legislația acelor vremuri sublinia importanța separării veniturilor personale de cele ale statului, accentuând în același timp moralitatea și legalitatea în activitățile publice. Respectarea standardelor de integritate pentru demnitarii publici a dus la definirea normelor sociale și la recunoașterea deviațiilor de la acestea.

Însă, pentru ca o acuzație de corupție să existe, trebuie să existe și o denunțare din partea cuiva. Corupția este adesea strâns legată de rivalitățile politice și este subliniată prin prejudiciile aduse de o gestionare defectuoasă.

Astfel, se deschide calea unui limbaj complex al corupției, care, paradoxal, nu a evoluat foarte mult în presa post-1989.

Într-un regim de guvernare care prioritizează interesele de grup în detrimentul celor generale, se naște o guvernare considerată “abuzivă” sau “despotică”. Limbajul utilizat în secolul 19 era unul puternic, reflectând așteptările societății, care generează un sentiment profund de deziluzie. Aceasta a dus la crearea unui limbaj viu, plin de acuzații și denunțuri, deseori îndreptat împotriva influențelor externe.

În acest cadru, străinii sunt percepuți adesea ca complici ai corupției, iar termenii “servilism”, “despotism”, “degenerare” devin din ce în ce mai frecvente în discursul public.

Este important de menționat că limbajul corupției a evoluat împreună cu cel al dezvoltării infrastructurii. În doar 15 ani, s-au realizat 1.400 km de căi ferate, subliniind nu doar concretizarea materială, ci și voința politică de modernizare. Contextul celui de-Al XIX-lea secol a adus sume substanțiale de bani din partea investitorilor străini, esențiale pentru dezvoltarea căilor ferate.

Căile ferate au fost fundamentale în construirea statului modern, facilitând nu doar comerțul, ci și interconectarea celor două Principate după unificare. Astfel, Calea Ferată a redus distanța între București și Iași, dar a și conectat orașul cu capitalele europene.

De asemenea, transportul feroviar a generat un sentiment de egalitate socială. Trenul aduna împreună diferite clase sociale, favorizând diverse întâlniri și interacțiuni.

Așadar, asistăm la începutul unei noi ere în Principate, caracterizată de dezvoltarea infrastructurii feroviare. Ceasurile din gări erau ajustate după ora șefului de tren, stabilind un ritm comun pentru întreaga comunitate.

Aceste reflecții sunt parte din dezbaterea “Infrastructură de transport, (anti)corupție și relații de putere în secolele al XIX-lea și al XX-lea”, organizată în cadrul proiectului de cercetare CanCor, subvenționat de UEFISCDI.

ALTE vești interesante:

România are acum doi fellows Ashoka Internațional, Vera Marin și Monica Boța-Moisin, dintr-o comunitate globală de 10 milioane de oameni.

Teleleu.eu, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț prezintă o expoziție captivantă în Noaptea Muzeelor, inspirată din dragoste.

Ateneul Român a obținut titlul de “Marcă a Patrimoniului European” și Filarmonica se aliniază standardelor sale.

O întrebare intrigantă: de ce s-au certat oamenii pentru pisica Joro din bibliotecă?

Săptămâna viitoare are loc Festivalul Bujorului, inclusiv florile de stepă ce au înflorit la Zau de Câmpie.