Creditele bazate pe actul de identitate nu au dispărut; doar s-au mutat peste Dunăre. Unele IFN-uri din România și Bulgaria folosesc în continuare practici înșelătoare pentru a-și păcăli clienții.

În zona respectivă, protecția consumatorilor în segmentul creditelor de consum mici este sub presiune. Cu o populație de sub 7 milioane, această țară găzduiește aproximativ 200 de entități nebancare care facilitează accesul rapid la împrumuturi, uneori în regim non-stop, iar valoarea pieței se ridică în prezent la aproximativ 3,5 miliarde de euro. României i se potrivește, în linii mari, același tip de portret în trecut.

• Acest material face parte dintr-un efort jurnalistic internațional ce oferă cititorilor perspective documentate din mai multe țări referitoare la probleme de interes public, prezentate într-un format neutru și accesibil.

În Bulgaria, este posibil să obții un credit online în mai puțin de zece minute sau direct la sediul IFN-ului, prezentând doar actul de identitate. Deoarece aceste entități pot raporta datoriile în Registrul Național de Credit în cinci zile, este frecvent ca o persoană să acceseze 4–5 credite noi în scurt timp. Acest tip de situație nu era străin nici în România în urmă cu un deceniu, contribuind la supraîndatorarea vulnerabililor sau a persoanelor cu riscuri asociate jocurilor de noroc.

IFN-urile bulgărești reușesc să ocolească reglementările naționale și Directiva UE privind Creditele de Consum

Chiar dacă există un cadru legal, multe IFN-uri găsesc modalități de a evita regulile. O practică răspândită privește provocarea regulilor Directivelor UE pentru Creditele de Consum și a legilor naționale aferente. În ultimele decenii, Bulgaria a impus plafonarea costurilor efective ale creditelor, cunoscută sub numele de DAE.

DAE-ul reprezintă costul total al împrumutului, incluzând dobânda, comisioanele și taxele. Plafonul aplicat a rămas, în mare parte, în jurul valorilor de 50–66% pe perioade îndelungate.

Majoritatea IFN-urilor folosesc diverse artificii pentru a ocoli această reglementare, ceea ce crește semnificativ costul real al creditului: 250–300% față de indicatorul teoretic. De exemplu, un împrumut de 5.000 leva (aprox. 2.500 euro) pentru un an poate, teoretic, să arate un cost de aproximativ 7.500 leva, dar în practică se poate ajunge la circa 15.000 leva, echivalent cu aproximativ trei ori suma inițială.

Acest lucru rezultă din clauze abuzive și ilegale din contractul de consum. Unele prevederi impun penalități excesive pentru întârzieri, iar, în alte situații, clienților li se percepe o taxă disproporționat de mare pentru lipsa unui garant.

Comisia pentru Protecția Consumatorului din Bulgaria a demarat inspecții în sectorul IFN-urilor

Singura modalitate eficientă de protecție este contestarea în instanță a clauzelor nelegale. În majoritatea situațiilor, instanțele confirmă ilegalitatea acestora. Însă mulți cetățeni nu apelează la avocați la timp sau nu știu cum să-și apere drepturile, ajungând vulnerabili în fața creditorilor sau a firmelor de recuperare.

La finalul lui 2024, autoritatea bulgară pentru protecția consumatorilor a lansat o campanie amplă de inspecții în sectorul IFN-urilor. Ca rezultat, au fost identificate sute de clauze abuzive. Totuși, nu a fost posibilă verificarea fiecărui contract în parte, astfel că instanțele, sprijinite și de cadrul legislativ european, rămân principale instrumente de apărare împotriva abuzurilor financiare.

Există două IFN-uri mari din Bulgaria care operează și în România – Easy Credit (Management Financial Group) și City Cash. Easy Credit este un actor important, cu prezențe în Ucraina, Polonia, Macedonia de Nord, Spania, Croația și, din 2025, în Mexic. City Cash activează în Bulgaria, România, Macedonia de Nord și Spania, ca parte a unui holding financiar ce include o firmă de jocuri de noroc semnificativă din Bulgaria.

Românii au limitat creditarea IFN-urilor după ce au fost documentate cazuri de înșelăciune

În România, după ce au fost semnalate situații în care agenți ai unor IFN-uri înființau contracte în numele unor persoane fără ca aceștia să știe, autoritățile au intervenit pentru a preveni repetarea acestor practici.

Portalul de investigații a evidențiat cazuri în care IFN-urile au fost implicate direct sau indirect în înșelăciuni.

Numai în ultimul an, nume ale cel puțin 20 de IFN-uri apar în dosare de înșelăciune, conform afirmațiilor victimelor și documentelor din instanță.

Un caz notoriu a implicat un angajat al unei companii mari care, folosind datele clienților adunate la locul de muncă, a obținut credite de la 11 IFN-uri, prejudiciind peste 50 de persoane cu sume ce depășeau 500.000 de lei.

Fraudele au fost posibile și din cauza unei verificări insuficiente a identității de către unele IFN-uri, care au acordat credite pe baza unor simple copii de buletin și a unor adeverințe de venit, fără interviuri video sau confirmări telefonice.

Banca Națională a României a aplicat sancțiuni IFN-urilor pentru depășirea normelor de cunoaștere a clientelei sau a reglementărilor anti-spălare a banilor, de obicei sub formă de amenzi sau avertismente.

În România funcționează aproximativ 170 de Instituții Financiare Nebancare, cu activități variate de la credite de consum la împrumuturi imobiliare, potrivit registrelor BNR.

Numărul exact poate fluctua, dar pentru 2025 experții și presa estimează aproximativ 170 de IFN-uri active.

Ce au făcut autoritățile române

Dobânzile la creditele acordate de IFN-urile din România au fost plafonate oficial începând cu 11 noiembrie 2024, prin Legea nr. 243/2024, care stabilește limitele maxime ale costurilor pentru creditele de consum și cele ipotecare.

Astfel, IFN-urile nu mai pot aplica dobânzi exagerate, așa cum făceau anterior.

Plafonarea se aplică atât creditele de consum (până la 25.000 lei), cât și creditele ipotecare, cu reguli specifice pentru fiecare categorie.

Sume maxime permise (credite de consum):

• Până la 5.000 lei: dobândă zilnică maximă 1%
• Între 5.001 și 10.000 lei: dobândă zilnică maximă 0,8%
• Între 10.001 și 25.000 lei: dobândă zilnică maximă 0,6%
• Important este că suma totală de rambursat nu poate depăși dublul valorii împrumutului, indiferent de durata contractului.

Scopul plafonării este să protejeze consumatorii de practici abuzive și dobânzi exagerate, să limiteze riscul de supraîndatorare și să alinieze piața românească la standardele europene.

Mai exact, plafonarea urmărește să reducă dependența excesivă de credite, să elimine „jungle-financiare” în care costurile ascunse erau greu de urmărit, să restabilească echilibrul între creditori și debitori și să stimuleze transparența contractuală.

De asemenea, noua reglementare vizează să protejeze consumatorii prin informare clară despre costuri și să limiteze sumele de rambursat, facilitând o planificare mai bună a bugetelor personale.

În esență, plafonarea a fost introducă pentru a combate practicile abuzive, a sprijini cetățenii vulnerabili și a alinia modul de acordare a creditelor cu standardele europene în domeniul protecției consumatorilor financiari.

Contribuția IFN-urilor la finanțarea totală este modestă (aproximativ 5,8%), iar activele acestora reprezintă aproximativ 3% din totalul activelor sectorului bancar.