În ziua în care dronele rusești au ajuns în Polonia, Ursula von der Leyen susține un discurs despre starea Uniunii.
În această săptămână, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își va prezenta miercuri prioritățile pentru anul următor, după o vară plină de provocări legate de un acord comercial controversat cu SUA și de războiul din Ucraina, fără semne clare de rezolvare.
Miercuri, Ursula von der Leyen va susține un discurs despre starea Uniunii în fața Parlamentului European din Strasbourg.
Fosta ministră germană a apărării a obținut anul trecut un al doilea mandat de cinci ani și a promis să se concentreze pe întărirea apărării Europei în fața temerilor legate de Rusia și pe sporirea competitivității economice a continentului.
De asemenea, ea a susținut cu fermitate sprijinul pentru Ucraina, menținând ajutorul financiar și extinzând sancțiunile împotriva Rusiei.
Cu toate acestea, lidera Executivului UE a fost criticată în mod semnificativ pentru acordul încheiat cu fostul președinte american în luna iulie.
În cadrul pactului, UE a renunțat la taxele vamale pentru bunurile industriale americane, a facilitat accesul pe piața agricolă americană pentru produsele UE și a acceptat ca SUA să aplice un tarif vam de 15% pentru majoritatea exporturilor europene.
Numeroși politicieni și comentatori europeni au contestat pactul, considerându-l dezechilibrat în favoarea SUA, iar fostul premier francez l-a descris drept un gest de supunere.
Uniunea a susținut că pactul reprezintă cea mai bună înțelegere posibilă, a prevenit un război comercial și a oferit un cadru stabil pentru afacerile europene. Decizia a reflectat, de asemenea, reținerea liderilor UE de a escalada tensiunile cu administrația de la Washington, având în vedere rolul strategic al SUA în securitatea continentului.
În acest an, Comisia a vizat un pachet de măsuri menite să simplifice birocrația pentru sectoarele în dificultate și să sprijine companiile europene în competiția cu rivalii din China și SUA.
Unele sectoare au salutat aceste inițiative, în timp ce altele afirmă că prea puține progrese au fost făcute pentru a implementa un plan de competitivitate propus de Mario Draghi, fostul șef al BCE, menit să crească productivitatea și investițiile în Europa.
Simone Tagliapietra, cercetător principal la Bruegel, a comentat că schimbările cerute de Draghi nu s-au materializat încă, iar vina nu cade doar pe Comisie, deoarece și guvernele naționale au o responsabilitate în joc.
Însă eforturile de simplificare birocratică ale Uniunii au atras critici din partea europarlamentarilor și a activiștilor de stânga, care susțin că aceste politici slăbesc reglementările de mediu și responsabilitatea corporativă.
Un consorțiu de aproximativ 470 de organizații neguvernamentale a transmis o declarație înaintea discursului, denunțând ceea ce numesc o campanie de dereglementare.
