Date îngrijorătoare: România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește capacitatea de a menține copiii în sistemul de învățământ.

Concluzia celui mai nou raport comparativ despre educație arată că finanțarea programelor școlare este insuficientă în România, iar abandonul școlar rămâne înalt pe continent. Studiul analizează cheltuielile și rezultatele elevilor din 38 de țări membre ale UE, alături de mai mult de 10 țări partenere, printre care Statele Unite, Canada, Japonia, Coreea de Sud și Australia, în versiunea din 2025.

• Raportul OCDE despre educație este considerat cea mai amplă radiografie la nivel global. El măsoară nu doar cât investesc guvernele în învățământ, ci și cum evoluează rezultatele elevilor. Pentru România, ediția din 2025 indică faptul că, deși salariile profesorilor au crescut, lipsa investițiilor și a programelor de sprijin pentru copii și adolescenți menține abandonul într-un interval foarte ridicat. În contextul unei perioade de austeritate în sistem, evaluarea apare la scurt timp după implementarea unor măsuri bugetare.

Raportul arată că România cheltuiește cel mai puțin pe educație din Europa și înregistrează dintre cele mai mari ponderi de copii și adolescenți excluși din învățământ.

„România alocă aproximativ 6.069 de dolari per elev, de la învățământul primar până la educația postliceală și terțiară, plasând țara spre coada clasamentului”.

Investiția în educație ca pondere din PIB este de doar 2,5%, aproape la jumătate față de media OCDE (4,7%). Doar câteva state non-europene – precum Peru, Mexic sau Africa de Sud – se situează sub România la acest indicator.

Elevi în afara sistemului educațional

Rata copiilor și tinerilor care nu participă la învățământ este îngrijorătoare. În special, aproximativ 16% dintre copiii de 6-14 ani nu sunt înscriși, în timp ce în grupa de vârstă 15-19 ani ponderea celor neintegrați ajunge la circa 32% în România, comparativ cu 16% în OCDE.

La nivel european, doar Turcia înregistrează valori similare, iar România este în coada clasamentului în raport cu majoritatea țărilor analizate.

Ruperea de educație: tineri fără ocupație și care părăsesc școala

Indicatorul național indică faptul că România ocupă ultimul loc în Europa în capacitatea de a-și menține tinerii în sistemul educațional. Măsurile de austeritate care au afectat bursele și comunitățile de învățare au intensificat vulnerabilitățile.

Ponderea tinerilor de 25-34 de ani cu cel mult studii gimnaziale a scăzut ușor în ultimii cinci ani, de la 26% în 2019 la 24% în 2024. Cu toate acestea, România rămâne în fruntea clasamentului european, la egalitate cu Spania, având un procent aproape dublu față de media OCDE (13%) și peste dublul mediei UE (11%).

Totodată, mulți dintre tinerii care părăsesc școala nu reușesc să intre pe piața muncii. Rata tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt angajați și nu participă la formare (NEET) este de aproximativ 22% în România, comparativ cu 14% în OCDE.

Astfel, acest indicator semnalează un risc semnificativ de excluziune socială pentru generația tânără.

Puțini adulți cu studii superioare

Chiar dacă rata de finalizare a studiilor universitare depășește media OCDE – aproximativ 62% finalizează în trei ani, față de 43% – numărul total de adulți cu diplome rămâne redus. În medie, 42% dintre adulții 25-64 de ani au calificări terțiare în zona OCDE, față de doar 19% în România.

Astfel, România este în coada Europei la acest indicator, având un nivel similar cu unele țări din afara continentului, precum Africa de Sud sau India.

Mai puțin timp la școală și vacanțe mai lungi

Un factor major al calității educației este volumul de ore petrecute în sălile de clasă. Elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în ciclul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. În plus, durata vacanțelor este dintre cele mai lungi, ajungând la 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni în OCDE.

Salarii ale profesorilor, peste media de referință

Raportul relevă că pachetele salariale ale dascălilor din România au crescut după recentele proteste din 2023. În comparație cu standardele internaționale, profesorii câștigă aproximativ 14% peste media angajaților cu studii superioare, în timp ce în OCDE această diferență este de aproximativ 19% sub medie.

OCDE avertizează însă că majorarea salariilor profesorilor poate implica provocări bugetare, întrucât personalul reprezintă cea mai semnificativă parte din cheltuielile educaționale.

Reacția Ministerului Educației

Raportul apare într-un context în care reformele din învățământ au fost implementate printr-o nouă lege, cu măsuri ce vizează finanțarea, comasarea școlilor și organizarea activității didactice.

La evenimentul de lansare, oficialii au respins ideea unei legături directe între criza fiscală și creșterea abandonului școlar.

În răspuns, oficialul a spus că nu există o legătură directă între reducerile bugetare și scăderea participării elevilor, subliniind că efectele ar fi limitate.

Întrebat despre impactul Legii 141/2025 asupra pierderilor din sistem, oficialul nu a furnizat date concrete în acel moment.

El a adăugat însă că prevederile legii vizează cadrele didactice, conducerea unităților și organizarea, nu elevii în mod direct. De asemenea, a menționat menținerea burselor sociale «aproape în forma inițială», bursele pentru elevii din învățământul profesional și noile opțiuni pentru bursele de merit.

De asemenea, au fost menținute măsurile de reintegrare pentru mamele minore și programul Masă sănătoasă, considerate utile în reducerea abandonului școlar. Sprijinul pentru copii rămâne în vigoare. Nu se identifică o legătură directă între dificultățile bugetare și abandonul școlar, subliniază secretarul de stat.