Critica Moscovei la adresa lui Emmanuel Macron după acuzațiile de amenințare a Europei de către Rusia
Oficiali și membri ai parlamentului din Moscova l-au criticat pe Emmanuel Macron, președintele Franței, pentru declarațiile sale conform cărora Rusia reprezintă o amenințare pentru Europa. Aceștia au avertizat că astfel de afirmații ar putea conduce la un nou conflict mondial, conform Reuters.
Invazia Rusiei în Ucraina a marcat cea mai semnificativă confruntare dintre Occident și Rusia de la criza rachetelor din Cuba din 1962. Atât Kremlinul, cât și administrația americană au subliniat necesitatea evitării pașilor greșiți care ar putea duce la un al Treilea Război Mondial.
Progresele forțelor ruse în Ucraina de anul viitor și schimbările radicale în politica SUA față de acest conflict, inclusiv apelul pentru un acord de pace, au generat o criză în rândul țărilor europene, care se tem că Statele Unite ar putea să se distanțeze de Europa.
Într-un discurs adresat națiunii, Macron a afirmat că Rusia reprezintă „o amenințare pentru Franța și Europa”, subliniind că Ucraina este deja un „conflict global” și anunțând demararea unei discuții despre extinderea protecției nucleare franceze pentru aliații europeni.
„Analiza eronată duce la erori fatale”
Konstantin Kosachev, un senator rus de rang înalt, a declarat că analiza lui Macron este greșită și poate conduce la decizii nefaste. El a subliniat că Macron a interpretat greșit reacția Rusiei la extinderea și agresiunea alianței militare conduse de Statele Unite.
Acesta a adăugat că Macron promovează o viziune distorsionată a realității, sugerând că se creează imaginea unei amenințări din partea Rusiei. Astfel de concluzii și sugestii pot duce la consecințe grave.
Rusia și Statele Unite dețin cele mai mari arsenale nucleare din lume, fiecare având peste 5.000 de focoase nucleare, în timp ce China are aproximativ 500, Franța 290, iar Regatul Unit 225, conform Federației Oamenilor de Știință Americani.
Dmitri Medvedev, fostul președinte rus, care a trecut de la a fi un modernizator la a se alinia vocii extremiste din Kremlin, a declarat că „Micron” nu reprezintă o amenințare și a prezis că va pierde puterea până în 2027.
Critici la adresa retoricii anti-Rusiei
Oficialii ruși contestă retorica fermă a lui Macron și a altor lideri europeni, susținând că aceasta nu este susținută de o capacitate militară solidă și indică avansurile ruse pe frontul din Ucraina.
Anul trecut, președintele Vladimir Putin a decis sporirea efectivelor armatei ruse cu 180.000 de soldați, ajungând la 1,5 milioane de militari activi, ceea ce o face a doua ca mărime din lume, după cea a Chinei.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a ironizat afirmațiile lui Macron despre eficiența armatei franceze, sugerând că acesta ar trebui să își verifice datele.
Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului, a acuzat că Macron a răspândit minciuni și propagandă militară împotriva Rusiei.
Franța acuză Rusia
Putin a respins constant acuzațiile Occidentului conform cărora Rusia ar putea ataca un membru al Alianței Nord-Atlantice, explicând că un astfel de atac ar fi considerat un atac asupra tuturor celor 32 de membri ai alianței.
Kievul și alte țări occidentale susțin că Putin urmărește o expansiune imperialistă în Ucraina și au promis să înfrângă Rusia, care deține acum aproape 20% din Ucraina, inclusiv Crimeea și regiuni din est și sud.
Putin prezintă războiul ca parte a unei lupte istorice cu Occidentul, susținând că Rusia a fost umilită după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO și prin invadarea zonei de influență a Moscovei, inclusiv Ucraina.
Kosachev a afirmat că Macron se abate de la moștenirea lui Charles de Gaulle, încercând totodată să arunce vina pentru toate problemele Franței și Europei exclusiv pe Rusia.
