CSM confirmă în mod oficial numărul instanțelor și parchetelor care au declanșat acțiuni de protest

După două zile de întâlniri în toate instanțele și parchetele din țară, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat joi totalul curților de apel, al parchetelor și al tribunalelor unde magistrații au întrerupt activitatea, nemulțumiți de decizia Guvernului Bolojan privind reformarea pensiilor speciale.

Conform unui comunicat de presă al CSM, adunările generale au decis declanșarea protestelor în 16 curți de apel, 46 de parchete din cadrul tribunalelor și 169 de parchete din subordinea judecătoriilor. Această hotărâre a fost confirmată și de Parchetul General.

Potrivit Ministerului Public, numărul curților de apel este 16, ceea ce înseamnă că toate au aderat la acțiunile de protest. Pentru parchetele din proximitatea tribunalelor, instituția indică 42, la care se adaugă încă patru, rezultând 46 parchete în grevă conform CSM. În plus, 182 de parchete de pe lângă judecătorii funcționează, iar 169 dintre acestea au intrat în grevă.

Ce înseamnă, concret, protestul procurorilor

Colectivele de procurori au decis, în unanimitate, modalitățile de manifestare ale nemulțumirilor, conform CSM:

• - Suspendarea activității, cu excepția celor cauze urgente ce necesită măsuri ca arestarea preventivă, arestul la domiciliu, executarea mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați sub măsuri preventive și contestațiile privind ordinele de protecție provizorie emise de poliție, precum și alte situații operative ce nu admit amânare;
• - suspendarea relațiilor cu publicul și a audiențelor;
• - susținerea formelor de protest adoptate de instanțele judiciare.

„De asemenea, s-a decis transmiterea către executiv a unui punct de vedere referitor la poziția Secției de procurori și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte în legătură cu proiectul de act normativ privind pensile de serviciu ale magistraților”, conform CSM.

În cazul judecătorilor, aceștia vor decide doar dosarele urgente, atât în domeniul penal, cât și în cel civil, potrivit hotărârilor adunărilor generale ale instanțelor care au anunțat declanșarea protestelor. În materie penală se vor judeca:

• - măsurile preventive, - măsurile de siguranță cu caracter medical, - cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere.

În materie civilă, se vor soluționa măsurile de protecție a minorilor (de exemplu încuviințarea adopției sau plasamentul de urgență), măsurile asiguratorii, ordonanțele președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor, acordarea sau stabilirea tratamentelor medicale, răpirile internaționale de copii, ordinele de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, precum Curtea de apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare în contencios administrativ.

Guvernul nu renunță

Guvernul a înaintat spre avizare către Consiliul Economic și Social (CES) proiectele din pachetul 2 de măsuri fiscale, care vor fi împărțite în cinci părți. Dosarul privind pensiile magistraților, parte din acest pachet, nu a suferit modificări față de varianta discutată public pe 14 august, care a stârnit reacții severe și proteste din partea magistraților, aceștia declanșând acțiunile de grevă.

Dacă proiectul este adoptat și ajunge la Curtea Constituțională, intrarea în vigoare este prevăzută începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036 există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga treptat fiecare an și șase luni la vârsta de pensionare, crescând în mod gradual până la 65 de ani.

Proiectul privind reformele pensiilor magistraților, înaintat spre aprobare către CES, include următoarele modificări:

• - Stabilirea vârstei de pensionare la pragul de 65 de ani, conform standardelor sistemului public; - pentru a ieși la pensie, magistrații vor avea nevoie de 35 de ani de vechime (în prezent se poate pensiona cu 25 de ani); - pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din salariul brut anterior; - pentru magistrații aflați în funcție, se menține creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036, prin adăugarea anuală a 1 an și 6 luni.

Magistrații vor putea să iasă la pensie anticipat în continuare, cu condiția să aibă 35 de ani vechime, însă dacă nu împlinesc vârsta de 65 de ani se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

În esență, proiectul de reformă a pensiilor magistraților rămâne neschimbat față de varianta lansată în dezbatere publică pe 14 august, în ciuda protestelor exprimate de magistrați.