Stările emoționale negative pot afecta sănătatea și pot scurta durata de viață. Ce înseamnă, concret, bunăstarea emoțională și cum o rutină zilnică bine gândită poate aduce echilibru.

vineri, 29 august 2025, 08:19•

Psihologii recomandă introducerea unor obiceiuri simple care aduc stabilitate între viața profesională și cea personală/Foto: Shutterstock

În ultimele luni ale anului 2024, aproximativ un sfert dintre români au experimentat episoade de depresie sau anxietate, iar 61% dintre ei nu au solicitat ajutor specializat. În mediul profesional, 65% dintre angajați resimt frecvent stresul, iar 60% întâmpină simptome de burnout.

Ignorarea sănătății emoționale poate slăbi imunitatea, poate afecta relațiile și poate reduce productivitatea la serviciu. Exercițiile fizice regulate, precum o plimbare zilnică de 15 minute, cresc nivelurile de dopamină și serotonină, neurotransmițtori asociați cu buna dispoziție. Efectele pot iita, în unele cazuri, acțiunea antidepresivă ușoară, fără a provoca reacții adverse. Tehnicile de respirație controlată și practica mindfulness pot sprijini echilibrul emoțional.

Ce înseamnă, în practică, bunăstarea emoțională

National Center for Emotional Wellness (NCEW) descrie bunăstarea emoțională ca abilitatea de a recunoaște, înțelege și accepta propriile sentimente, alături de capacitatea de a gestiona eficient perioadele de schimbare sau provocare.

Fundația pentru Sănătate Mintală subliniază că o stare pozitivă de bine permite individului să funcționeze în comunitate și să facă față cerințelor zilnice. Definiția include atât evaluarea generală a satisfacției față de viață, cât și trăirea emoțiilor, de la tristețe la bucurie.

Bunăstarea emoțională înseamnă capacitatea de a:

Recunoaște emoțiile pe măsură ce apar și înțelege cum modeleză comportamentul tău.
Exprimă sentimentele într-un mod sănătos, fie prin dialog, fie prin activități creativo.
Gestionează stresul cu strategii eficiente.
Adaptă-te la schimbări și situații noi cu flexibilitate.
Menține relații sănătoase prin comunicare deschisă și empatie.
Cere ajutor atunci când este necesar.

Practic, o persoană cu echilibru emoțional recunoaște când se aprinde furia, tristețea sau anxietatea și știe cum să gestioneze aceste emoții. Nu le reprime, nu explodează, ci le procesează în mod constructiv prin activitate fizică, jurnal personal, discuții sau terapie.

O stare emoțională proastă poate afecta sănătatea și poate scurta durata de viață

Studiile arată că disconfortul emoțional poate slăbi sistemul imunitar și crește vulnerabilitatea la infecții, fiind însoțit de dureri de cap, disfuncții sexuelle, insomnie și alte simptome fizice. Pe termen lung, o gestionare ineficientă a emoțiilor poate crește riscul bolilor cardiovasculare.

Un studiu doctoral coordonat de dr. Rikke Jensen pe un eșantion de 259 adulți a evidențiat o legătură directă între felul în care oamenii își descriu experiențele de viață și starea emoțională. Cei care au subliniat aspecte pozitive ale vieții au raportat un echilibru emoțional mai pronunțat decât cei care s-au concentrat pe laturi negative.

Pe lângă simptomele imediate și riscurile pe termen lung, sănătatea mintală influențează și speranța de viață. Analizele OCDE indică faptul că persoanele cu tulburări psihice severe trăiesc în medie cu 10–20 de ani mai puțin decât restul populației.

Caracteristicile unei persoane cu bunăstare emoțională ridicată

Persoanele cu un nivel ridicat de bunăstare emoțională manifestă anumite trăsături clare, ușor de observat.

Conștientizarea emoțională: identifică emoțiile și le corelează cu comportamentele.
Gestionarea constructivă a emoțiilor: le exprimă prin jurnal, artă, dans sau activități fizice, fără reacții extreme.
Comunicare clară și calmă: se exprimă cu siguranță, ținând cont de impactul asupra celorlalți.
Reziliență: se recuperează rapid după obstacole și vede provocările ca oportunități.
Relații solide: relaționare deschisă, empatie și ascultare activă.

Tehnici practice pentru cultivarea bunăstării emoționale

Byron Katie, autoare și întemeietoare a metodei The Work, este recunoscută la nivel internațional pentru programele sale care încurajează oamenii să pună sub semnul întrebării gândurile care provoacă suferință. Ea propune patru întrebări simple pentru a verifica veridicitatea gândurilor negative.

Procesul îi învață pe oameni să analizeze credințele automate și să observe efectele asupra stării interioare. Cercetările despre restructurarea cognitivă confirmă că exercițiile de acest tip reduc anxietatea și cresc claritatea mentală, chiar și în absența unui cadru terapeutic formal.

Mișcarea rămâne una dintre cele mai eficiente și simple modalități de susținere a sănătății emoționale. Studiile arată că doar 15 minute de plimbare alertă zilnic stimulează producția de dopamină și serotonină, neurotransmițtori implicați în reglarea stării. Efectul poate fi comparat cu acțiunea unor antidepresive ușoare, însă fără efecte secundare. Practicată regulat, mersul pe jos reglază tensiunea mentală, îmbunătățește calitatea somnului și susține nivelul de energie pe parcursul zilei.

Respirația controlată funcționează ca un mecanism rapid de calmare. Inspirațiile adânci și ritmate activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil cu relaxarea. Aplicată în situații tensionate, această tehnică reduce ritmul cardiac, echilibrează emoțiile și poate preveni o reacție impulsivă.

Mindfulness-ul completează aceste practici prin focalizarea atenției asupra prezentului. Observarea respirației, a gândurilor și a emoțiilor fără a le eticheta drept bune sau rele dezvoltă capacitatea de autoreglare și reduce ruminarea, adică fixarea excesivă pe un gând sau eveniment negativ.

Programele de mindfulness implementate în spitale, în școli sau la locurile de muncă au demonstrat că exercițiile de atenție conștientă scad nivelul de anxietate și sporesc reziliența la stres.

Pe lângă aceste tehnici rapide, sănătatea mintală depinde și de reziliență, adică abilitatea de a reveni după pierderi, respingeri sau insuccese. Aceasta se formează treptat prin experiențe repetate și prin modul în care fiecare persoană gestionează situațiile dificile. La nivel profesional, se reflectă în dorința de a continua să încerce după un interviu nereușit; la nivel personal, influențează modul în care oamenii trec peste despărțiri sau schimbări majore.

Rutina zilnică pentru echilibru emoțional

Este indicat să adoptăm obiceiuri simple care să mențină stabilitatea între viața profesională și cea personală.

Mișcare regulată: scurte sesiuni de activitate fizică la intervale regulate, chiar și o scurtă plimbare la fiecare 90 de minute.
Structură clar definită: program dedicat întâlnirilor, dar și timp pentru dezvoltare personală.
Conexiuni sociale: momente alocate familiei și prietenilor, conversații ce consolidează apropierea.
Activități creative: jurnal, muzică, artă sau alte hobby-uri ca izvoare de exprimare.
Somn odihnitor: 7–8 ore de somn care sprijină refacerea corpului și procesarea emoțiilor.