Cum se selectează următorul Papă și desfășurarea conclavului pentru alegerea liderului catolic

La vârsta de 88 de ani, Papa Francisc a decedat. Vaticanul a comunicat că, luni, la ora 07:35, liderul Bisericii Romano-Catolice „s-a întors în casa Tatălui” la reședința sa, Casa Santa Marta. Acesta a fost primul papă din America Latină din istoria Bisericii.

Conform tradiției, decesul pontifului este confirmat de șeful departamentului de sănătate al Vaticanului și de cardinalul camerlengo, Kevin Joseph Farrell, care acționează ca un administrator al Vaticanului, conform surselor.

Papa Francisc a ales să simplifice ceremonia funerară, inclusiv ritualul de înmormântare. În 2024, nu va mai exista vizionare privată pentru cardinali, ci doar una publică în Bazilica Sf. Petru, derulată după o procesiune condusă de cardinalul camerlengo.

Trupul Papei va rămâne în sicriu în interiorul bisericii, acesta nefiind ridicat pe un piedestal.

La fel ca predecesorul său, Papa Francisc va fi îngropat cu anumite obiecte simbolice care reprezintă perioada sa ca Pontif Suprem și realizările sale.

Aceste obiecte includ „pallium”, un veșmânt purtat exclusiv de pontif și arhiepiscopi mitropolitani; „rogito”, un document care sumarizează momentele semnificative ale pontificatului său, și monede de argint, aur și cupru echivalente cu numărul de ani în care a condus Biserica Catolica.

Într-un interviu din 2023, Papa Francisc a menționat că avea deja pregătit un mormânt în biserica sa preferată, Bazilica Sf. Maria Major.

Această biserică, ce adăpostește mormintele altor papi, se află aproape de gara principală a Romei. Deși situată pe teritoriul italian, aceasta este considerată teritoriu al Vaticanului.

După decedarea Papei, cardinalul camerlengo va sigila apartamentul din Casa Santa Marta, unde a reședințiat

Cardinalul camerlengo va distruge inelul Papei, cu sigiliul utilizat pentru semnarea documentelor, în fața Colegiului Cardinalilor, folosind un ciocan ceremonial.

Aceasta marchează începutul perioadei „Sede vacante”, în care Biserica Catolică rămâne fără Papă și se organizează conclavul – întâlnirea secretă unde cardinalii aleg un nou Papă.

Dintre cei 135 de cardinali eligibili, 135 au vârsta sub 80 de ani, ceea ce îi face capabili să decidă succesorul Papei Francisc.

Papa Francisc a numit 108 dintre acești cardinali. Aceasta crește șansele ca următorul Papă să împărtășească o viziune progresistă și incluzivă despre Biserica Catolică. Majoritatea cardinalilor care votează provin din Europa, o tendință istorică.

Cu toate acestea, centrul de greutate al Bisericii Catolice se schimbă, cardinalii asiatici, anterior subreprezentați, constituind acum aproape un sfert din potențialii membri ai conclavului.

Odată ce Francisc este înmormântat, decanul Colegiului Cardinalilor, cardinalul Giovanni Battista Re, are la dispoziție 15 până la 20 de zile pentru a convoca cardinalii la Roma

Pe durata conclavului, cardinalii locuiesc în Casa Santa Marta, o pensiune cu cinci etaje care include 106 apartamente, 22 de camere single și un apartament de stat. Papa Francisc a locuit în apartamentul 201 în timpul papalității sale.

Cardinalii se deplasează zilnic de-a lungul Via delle Fondamenta până la Capela Sixtină, locul unde se desfășoară conclavul. Comunicarea cu exteriorul este interzisă pe durata acestei perioade.

Credincioșii se adună în Piața Sf. Petru așteptând momentul în care fumul iese din hornul Capelei Sixtine.

În interiorul conclavului

Conclavele papale sunt adesea greu de prezis, fiind caracterizate prin secret. Odată ce cardinalii intră în Capela Sixtină, comunicarea cu exteriorul este interzisă până la alegerea noului Papă.

O primă rundă de vot se desfășoară în după-amiaza primei zile a conclavului, iar ulterior, cardinalii pot vota de până la patru ori pe zi.

Alegerea unui nou Papă necesită o majoritate de două treimi, iar acest proces poate dura.

Fiecare cardinal își exprima votul pe un card care conține cuvintele în latină: „Eu aleg ca Pontif Suprem” împreună cu numele candidatului votat.

Cardinalii votează în ordinea vechimii, depunând voturile într-o urnă mare din argint.

Trei asistenți ai camerlengo, numiți „scrutători”, se ocupă cu numărarea voturilor, citind rezultatele cu voce tare. Toate buletinele de vot sunt ulterior arse.

În exteriorul Capelei Sixtine, lumea așteaptă semnalul prin fumul care iese din coș. Fumul negru indică că o nouă rundă de vot va avea loc, în timp ce fumul alb semnalează alegerea unui nou Papă.

Dacă conclavul nu ajunge la o decizie în trei zile, cardinalii pot lua o zi de rugăciune.

Fiecare șapte runde de vot, cardinalii pot lua o pauză.

Dacă, după 33 de runde, nu se decide nimic, se va organiza un tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi, unul dintre ei având nevoie în continuare de două treimi pentru a fi ales Papă.

Durează adesea câteva zile, conclavele. Cel mai lung din istorie a durat doi ani și nouă luni, începând din 1268.

Cu toate acestea, după ajustări ale regulilor pentru eficientizarea procesului, durata medie a conclavelor de la începutul secolului XX a fost de aproximativ trei zile.

Atât Papa Francisc, cât și predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, au fost aleși după două zile.

În timpul conclavului, în Capela Sixtină se montează două cuptoare: unul pentru arderea buletinelor de vot și altul pentru generarea fumului semnal.

Substanțele chimice sunt amestecate pentru a determina culoarea fumului.

Fumul alb este însoțit de sunetul clopotelor, pentru a preveni confuziile în rândul celor din Piața Sf. Petru.

Alegerea numelui

Odată ales, noul Papă trebuie să accepte oficial funcția în fața Colegiului Cardinalilor și să-și aleagă numele papal.

După alegerea sa, Papa Francisc a explicat că numele său îl onorează pe Sfântul Francisc de Assisi și că a fost inspirat de cardinalul brazilian Claudio Hummes, prietenul său.

Pontiful a relatat că, la proclamare, Hummes l-a îmbrățișat și i-a spus: „Nu-i uitați pe săraci”.

De mai bine de 500 de ani, papii aleg nume simbolice pentru a onora înaintașii. Acesta este motivul principal pentru care mulți papi au ales numele Ioan.

După ce noul Papă își dezvăluie numele, el este condus în „Camera lacrimilor”, unde primește îmbrăcămintea papală, inclusiv sutana albă, o pelerină numită mozzetta și o calotă albă numită zucchetto.

Denominarea „Camera lacrimilor” provine din povestirile unor papi anteriori care, copleșiți de emoție, au plâns după alegerea lor.

Tipul de îmbrăcăminte ales este o decizie personală, care poate reflecta viziunea noului Papă asupra rolului pe care tocmai l-a acceptat. Papa Francisc a optat pentru o sută albă simplă, refuzând să poarte mantia ceremonială complicată cu hermină.

De pe balconul Bazilicii Sf. Petru, noul Pontif Suprem al Bisericii Catolice se va adresa miilor de credincioși prezenți.

Anunțul tradițional va răsuna în jurul pieței: „Annuntio vobis gaudium magnum… habemus papam!” – „Vă anunț o mare bucurie… avem un Papă!”