Legea care majorită vârsta de pensionare a magistraților a fost adoptată de deputați după modificări rapide
Camera Deputaților a aprobat, miercuri, un proiect de lege ce prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați, modificat în prealabil de comisia pentru muncă. Conform noilor reglementări, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, începând cu anul următor, eliminându-se astfel planul de creștere treptată a vârstei.
Un total de 259 de deputați au votat „pentru” adoptarea acestui proiect care stabilește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani. 25 de deputați s-au abținut de la vot, un deputat a votat împotrivă, iar altul nu a participat la vot.
Chiar dacă marți, în comisii, proiectul a primit un raport favorabil, miercuri a fost modificat în cadrul unei ședințe de aproximativ 15 minute.
Comisia a decis eliminarea procesului de etapizare a creșterii vârstei de pensionare.
Astfel, dacă legea va fi adoptată în actuala sa formă, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații se vor pensiona la 65 de ani, fără o etapizare a vârstei așa cum se prevedea în inițiativa inițială. Conform legislației în vigoare, magistrații pot ieși la pensie la orice vârstă, cu condiția de a avea o vechime de 25 de ani.
Opoziția atrage atenția asupra problemelor legate de constituționalitate ale formei adoptate, susținând că modificările au fost realizate astfel încât legea să fie contestată de Curtea Constituțională. Există deja o hotărâre a Curții care stipulează că vârsta de pensionare a magistraților nu poate fi crescută brusc, ci trebuie egalizată.
De asemenea, comisia Muncii a aprobat și un amendament al USR, care stipulează că pensia magistraților nu poate depăși salariul net din ultima lor lună de activitate, fără a include sporuri sau sume pentru concediile neefectuate.
Conform amendamentului, magistrații urmează să primească o pensie echivalentă cu 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor obținute în ultimele 48 de luni, inițial prevederea fiind de 65%.
Proiectul de lege poate suferi modificări suplimentare în Senat, care este camera decizională.
„Sperăm ca la Senat colegii mai experimentați să corecteze imperfecțiunile”, a declarat Adrian Solomon, președintele comisiei de Muncă, în cadrul ședinței de plen.
Prevederile inițiale ale legii
Proiectul a fost inițiat de liderii coaliției PNL-PSD-UDMR-Minorități la începutul lunii și are ca scop majorarea vârstei de pensionare pentru judecători, procurori, magistrați ai Curții Constituționale şi Înaltei Curți, precum și a personalului juridic specializat începând cu anul următor, stabilind totodată o limitare a pensiilor la 65% din veniturile acestora.
Această propunere a fost avansată de liderul coaliției, Crin Antonescu, care a cerut o modificare astfel încât magistrații să se pensioneze la 65 de ani, „ca toți lucrătorii”.
El a justificat această solicitare prin faptul că, în prezent, „aproximativ 230 de milioane de euro sunt blocați în PNRR”.
Proiectul introduce și o nouă cerință: judecătorii trebuie să aibă minimum 48 de ani pentru a ieși la pensie, pe lângă cei 25 de ani de vechime, constrângere care nu există în legislația actuală.
Inițiativa a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care susține că propunerea legislativă „are potențialul de a afecta grav funcționarea sistemului judiciar”, în special din cauza impactului asupra resurselor umane. De asemenea, conform CSM, Executivul European nu a solicitat modificări ale condițiilor de pensionare pentru magistrați, iar orice modificare legislativă nu are o justificare solidă.
Inițial, proiectul a prevăzut o creștere etapizată a vârstei de pensionare, cu deadline până în 2045.
Guvernul a renunțat în martie la impozitarea progresivă a compunerii necontributive din pensiile speciale, inclusiv cele pentru magistrați, polițiști și militari, conform hotărârii Curții Constituționale de anul trecut, revenind astfel la o cotă unică de impozitare de 10% pentru veniturile ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, similar sistemului public de pensii bazat pe contribuții.
În prezent, există 230 de milioane de euro din PNRR care sunt blocați din cauza faptului că România nu a realizat reforma pensiilor speciale.
