Donald Trump revine asupra unor măsuri care au șocat piețele. „Cutia cu nestemate” declanșează dispute inclusiv în administrația sa.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a încercat să liniștească temerile legate de o posibilă decizie de-a sa care a provocat volatilitate pe bursa americană, precum și de o altă măsură deja implementată care vizează taxele vamale impuse Chinei.

Marți, în timpul ceremoniei de investire a noului președinte al Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA, Trump a declarat că nu are „nicio intenție” să-l destituie pe Jerome Powell, actualul președinte al Rezervei Federale.

„Aș dori ca Powell să fie un pic mai activ în ceea ce privește reducerea dobânzilor [de referință]. Momentul este perfect pentru o scădere a dobânzilor”, a menționat Trump, referindu-se la liderul băncii centrale americane.

Chiar dacă aceste afirmații au fost făcute, asigurarea privind menținerea lui Powell în funcție a dus imediat la o creștere a indicelui bursier de la New York și la o apreciere a dolarului.

Bursa de la New York a cunoscut o scădere bruscă luni, după ce Trump l-a etichetat pe Powell drept „domnul prea târziu” și l-a numit „un mare ratat”, cerând băncii centrale să reducă dobânzile de referință „ACUM” și sugerând că, în cazul contrar, va lua măsuri disciplinare împotriva sa. De asemenea, prețul aurului a atins un nou maxim de 3.500 de dolari pentru uncie, iar dolarul s-a depreciat ca urmare a critcilor lui Trump la adresa șefului Fed, investitorii întorcându-se către activele considerate „de refugiu”.

Rezerva Federală a decis în ultimele 12 luni să reducă dobânzile de trei ori, ultima ajustare având loc în decembrie.

Motivele nemulțumirii lui Donald Trump față de președintele Fed.

Pe parcursul campaniei electorale de anul trecut, Trump l-a acuzat pe Powell de intenția de a reduce dobânzile de referință, o măsură văzută ca benefică pentru stimularea creditării și a consumului, care ar fi putut contribui la succesul rivalului său democrat, Joe Biden. După revenirea sa la Casa Albă, Trump a acuzat Fed-ul că se implică în jocuri politice prin refuzul de a tăia rapid dobânzile.

Powell și colegii săi susțin, însă, că trebuie să acționeze cu prudență în ceea ce privește o eventuală reducere suplimentară a dobânzilor pentru a evita inflația, mai ales în contextul politicilor comerciale impredictibile ale lui Trump.

Conform surselor, modul în care administrația ar trebui să răspundă inactivității Fed privind reducerile de dobândă pare să fi provocat divergențe în cadrul echipei lui Trump. Săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a subliniat că independența Fed este o „cutie cu nestemate care trebuie protejată”.

Pe de altă parte, principalul consilier economic al lui Trump, Kevin Hassett, a menționat că este necesară o „nouă interpretare legală” înainte de a decide dacă Trump poate sau trebuie să-l demită pe președintele Rezervei Federale – poziție ce diferă de opiniile sale anterioare despre independența băncii.

Îngrijorările piețelor financiare legate de demiterea lui Powell.

Mulți experți legali din Statele Unite consideră că președintele nu posedă autoritatea necesară pentru a-l demite pe șeful Fed, chiar dacă el este responsabil pentru numirea acestuia, iar Congresul trebuie să valideze sau să respingă asemenea numiri. Trump l-a numit pe Powell ca președinte al Fed în 2018, dar a avut divergențe cu el din cauza decizei de a majora dobânzile la începutul mandatului.

Fed beneficiază de o independență substanțială în deciziile sale ce influențează semnificativ economia americană și piețele financiare globale.

Unul dintre factorii care contribuie la statutul dolarului ca valută de rezervă la nivel mondial constă în capacitatea Fed de a stabili politica monetară fără interferențe politice. Această autonomie este esențială pentru capacitatea guvernului american de a se împrumuta pe piețele internaționale cu dobânzi reduse, în ciuda unei datorii publice masive de 35 de trilioane de dolari.

Analiștii și economiștii au avertizat că o tentativă a lui Trump de a-l demite pe Powell înainte de încheierea mandatului său, în mai 2026, ar putea avea efecte adverse asupra economiei.

„Orice diminuare a independenței Fed ar complica perspectivele inflației, care deja se confruntă cu presiuni ascendente generate de taxe și de așteptările inflaționiste ridicate”, a afirmat Michael Feroli, economist-șef pentru SUA la JPMorgan Chase.

Trump revine asupra taxelor vamale impuse Chinei.

Donald Trump a declarat marți că impozitele finale pe importurile din China „nu vor rămâne” la actualul nivel de 145% și că acestea vor „scădea semnificativ.”

Într-o conferință de presă organizată în Biroul Oval, Trump a specificat că „145% este prea mult și nu va fi menținut la acest nivel.”

„Va fi redus semnificativ, dar nu va ajunge la zero”, a completat el.

Aceste comentarii au venit ca reacție la declarația lui Bessent, care a afirmat că taxele pe care SUA și China și le-au impus reciproc au creat cel mai apropiat lucru de un „embargou comercial”.

Trump a menționat că SUA „va fi corectă cu China”, promițând o „relație minunată” cu președintele Xi, dar fără detalii suplimentare cu privire la negocierile pe tema taxelor vamale.

Săptămâna trecută, Trump a precizat că nu intenționează să majoreze suplimentar taxele vamale asupra Chinei, chiar dacă Beijingul continuă să impună taxe mai mari, subliniind că există limite dincolo de care „oamenii nu mai cumpără”.

Trump a instituit o taxă vamală de 10% pe importurile din China în februarie, imediat după revenirea sa la Casa Albă, susținând că motivația a fost combaterea traficului de droguri din China către SUA. De atunci, cele două țări au impus reciproc taxe vamale în urma acestor măsuri, tensionând semnificativ relațiile comerciale. Actualmente, tarifele aplicate de SUA bunurilor din China au atins 145%, în timp ce China reacționase cu taxe de 125% pentru produsele fabricate în SUA.