România are potențialul de a recupera anual peste două tone de metale rare din reciclarea deșeurilor electrice, conform unui raport al unei asociații de mediu

Conform unei analize realizate de Asociația Environ, România ar putea obține anual două tone de metale rare prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate. Cele mai valoroase surse de metale rare se regăsesc în lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video.

• Analiza Asociației Environ arată că, raportat la volumul de deșeuri electrice și electronice necesar pentru colectare și reciclare, fiecare tonă de telefoane mobile reutilizate poate genera anual 3,3 kg de metale rare. De asemenea, două tone de monitoare pot produce 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente se pot extrage 1 kg de metale rare. În ansamblu, prin recicarea deșeurilor electrice, România ar putea recupera anual două tone de metale rare.

Obținerea metalelor rare reprezintă o provocare globală majoră, având în vedere importanța acestora în diverse tehnologii și aplicații moderne, datorită caracteristicilor lor electronice, magnetice și optice unice.

În aprilie, Parlamentul European a adoptat un regulament destinat reciclării deșeurilor electrice pe care se urmărește să se asigure cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice la nivelul Uniunii Europene.

Asociația Environ este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 2007, care deține în prezent peste 4.000 de puncte de colectare la nivel național și a reușit să strângă peste 250.000 de tone de echipamente electrice și electronice.

Metale rare găsite în echipamentele electronice comune

• Cantitățile semnificative de metale rare sunt întâlnite în echipamente electrice și electronice, precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. De exemplu, hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, cum ar fi neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) și europiu (Eu), iar smartphone-urile și computerele prezintă o diversitate variată de metale rare.

LĂMPILE FLUORESCENTE sunt bogate în fosfor care conține ytriu și europiu, având astfel o concentrație de metale rare de până la 20.000 ppm (părți per milion), echivalentul a 2%. Alături de acestea, pot fi extrase cantități semnificative de ceriu, terbiu și lantan.

HDD. Fiecare hard disk conține magneți NdFeB, surse importante de neodim și disprosiu, cu concentrații atingând 15.000 ppm, 1,5%. De asemenea, în HDD se regăsește o cantitate considerabilă de praseodim.

SMARTPHONE. Telefoanele mobile inteligente includ în magneți cantități semnificative de disprosiu, terbiu și neodim, în concentrații de până la 1.000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecranele, difuzoarele sau pentru vibrații, se află lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu, ceea ce face din smartphone-uri echipamente electronice cu o mare diversitate de metale rare.

COMPUTERE. Plăcile de circuit, hard disk-urile și difuzoarele dintr-un computer conțin aceleași tipuri de metale rare ca și telefoanele mobile, precum lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu, la concentrații de 1.000 ppm (0,1%).

TELEVIZOARELE conțin metale rare în componentele de afișare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice și LED-urile din ecranele moderne, având o varietate de metale rare, inclusiv ytriu, europiu și terbiu, care pot ajunge la concentrații de până la 100 ppm (0,01%).

CAMERE VIDEO. Ecranele și difuzoarele includ ytriu, europiu și terbiu, în proporție de până la 100 ppm (0,01%).

Poziția României în privința materiilor rare

Un raport recent al United States Geological Survey (USGS) arată că piața globală a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 de milioane de tone, urmată de Brazilia (21 milioane de tone), India (6,9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania și Africa de Sud (900 de mii de tone fiecare).

• Deși nu există o estimare oficială privind rezerva de metale rare a României, există date de referință: acum doi ani, țara a importat 557 de kilograme de scandiu și ytriu.
• Totodată, România face parte din lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, având resurse geologice considerabile de mangan (18 milioane de tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit și cupru.

În cadrul Uniunii Europene, reciclarea deșeurilor electrice care conțin metale rare este o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat un regulament care prevede ca fiecare stat membru să implementeze programe naționale în termen de doi ani, pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice.

Obiectivul declarativ este de a crește capacitatea de reciclare a Uniunii Europene pentru a permite producerea a cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice, conform analizei Environ.

Regulamentul include măsuri pentru intensificarea colectării, sortării și procesării deșeurilor cu potențial de valorificare a materiilor prime critice, asigurându-se inclusiv etichetarea produselor ce conțin magneți permanenți, astfel încât să evidențieze conținutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd).

Regulamentul identifică un total de 34 de materii prime critice, incluzând 17 materii prime strategice, cum ar fi pământurile rare pentru magneți permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce).

• La nivel european, se estimează că s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Pe categorii de deșeuri electrice și electronice, cele mai mari cantități de metale rare, aproximativ 92 de tone, ar putea proveni din lămpile fluorescente uzate (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb și 61 de tone de Y).

Sursa foto: Dreamstime.com