De ce decesul Papei Francisc lasă argentinienii „orfani” și cu o întrebare esențială: „Ce am făcut pentru a nu merita vizita lui?”

Atunci când Jorge Mario Bergoglio, fostul arhiepiscop de Buenos Aires, a plecat din capitala Argentinei pentru a participa la conclavul de la Vatican ce urma să decidă asupra succesorului Papei Benedict al XVI-lea, nu avea idee că aceasta avea să fie ultima sa privire asupra orașului natal.

Faptul că Papa Francisc nu s-a mai întors în țara sa natală după ce a devenit Suveran Pontif a lăsat mulți argentinieni profund întristați, simțindu-se ca niște „orfani”, conform raportărilor BBC News.

Într-o declarație rostită luni, arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Ignacio García Cuerva, a subliniat că parohia sa s-a simțit „orfană de un tată care a iubit profund țara și care a trebuit să învețe să fie tatăl întregii lumi”.

La rândul său, el a menționat că alegerea lui Francisc ca Suveran Pontif „ne-a costat un pic, ca argentinieni… Bergoglio ne-a lăsat pentru a deveni Francisc.”

A fost o surpriză pentru mulți — inclusiv pentru Bergoglio însuși — faptul că a fost ales în această înaltă funcție din cadrul Bisericii Catolice.

„Angajament total”

La momentul alegerii sale, la 76 de ani — cu un an mai în vârstă decât media episcopilor și cardinalilor care își prezintă demisia — el nu era considerat un candidat viabil, conform analiștilor.

„Când a plecat din Buenos Aires pentru conclav, părea oarecum trist; se pregătea să se retragă într-o cameră de la Căminul Preoților din cartierul Flores din Buenos Aires,” a declarat Guillermo Marcó, un preot din cadrul Arhiepiscopiei de Buenos Aires, într-un interviu pentru ziarul argentinian Clarín.

Cu toate acestea, Bergoglio avea să înceapă un pontificat de 12 ani.

Moartea sa a avut un impact profund în țara sa natală, unde au fost decretate șapte zile de doliu național, întrucât Argentina plânge un om pe care mulți l-au perceput ca fiind simplu și umil, în ciuda posiției sale de influență globală.

Aceste trăsături l-au fost apreciate de Elenir Ramazol, o călugăriță care a discutat cu BBC Mundo luni, în timpul unei slujbe memoriale pentru Francisc la catedrala din Buenos Aires.

Absenta sa în țara natală a fost descrisă ca un „semn al angajamentului total” față de întreaga Biserică, nu doar față de poporul și țara sa, a afirmat Elenir Ramazol.

Gustavo Vera, lider al organizației argentiniene La Alameda care luptă împotriva traficului de persoane și sclaviei, își amintește că a schimbat sute de scrisori cu Francisc, formând o prietenie pe vremea când acesta era arhiepiscop. Vera a subliniat faptul că Suveranul Pontif a arătat mereu un interes profund pentru ceea ce se întâmpla în Argentina.

„Uneori discuta despre fotbal, alteori despre tango, dar și despre evenimentele culturale”, a adăugat Vera. Francisc urmărea știrile din Argentina „în amănunt”, a menționat el.

O figură controversată

În timpul papalității sale, Francisc a vizitat patru din cele cinci țări vecine Argentinei, dar nu a pus piciorul în țara sa natală, în ciuda interesului său continuu pentru aceasta.

Deși a fost adorat de mulți argentinieni care îl plâng acum, alții își amintesc de el ca fiind o figură controversată.

Sentimentul inițial de mândrie resimțit de majoritatea argentinienilor odată cu anunțul alegerii unui compatriot ca primul Papă latino-american s-a transformat în dezamăgire pentru unii de-a lungul anilor.

Un sondaj realizat de Pew Research Center indică o scădere a opiniei pozitive despre Suveranul Pontif, de la 91% în 2013 la 64% în 2024.

Dintre cele șase țări latino-americane incluse în sondaj, Argentina a înregistrat cea mai mare scădere în percepția favorabilă față de Francisc.

Conservatorii din Argentina l-au criticat pentru că ar submina tradiții percepute ca fiind sacre, în timp ce reformatorii aveau așteptări de schimbări mai profunde.

Criticii săi consideră că nu a acționat suficient împotriva dictaturii militare brutale din anii 1970 și 1980 și că nu a contestat complicitatea unor figuri din Biserică cu regimul.

De fiecare dată când a fost întrebat despre o călătorie în Argentina, Papa Francisc a dat răspunsuri vag conturate.

„Mi-ar plăcea să merg. Este poporul meu, dar nu am planificat încă această vizită. Există lucruri mai importante de rezolvat”, a menționat el ultima dată când a abordat acest subiect, în septembrie 2024.

Această ezitare este greu de înțeles de unii argentinieni.

Absenta Suveranului Pontif a fost din ce în ce mai simțită în anii recenți, în contextul crizei economice severe pe care Argentina o traversează, cu o inflație anuală de aproximativ 300% și o sărăcie în creștere.

Gustavo Vera susține că Francisc plănuia o vizită, dar a ezitat pentru a evita utilizarea prezenței sale în scopuri politice.

„Întotdeauna spunea că va veni în Argentina doar când se va simți că aceasta ar putea contribui la unire națională, pentru a depăși diviziunile și a reuni argentinienii”, a adăugat Vera.

„Fractura” se referă la diviziunea profundă ce durează de zeci de ani în politica și societatea argentiniană între susținătorii și oponenții mișcării politice populiste Peroniste, fondată de fostul președinte Juan Perón în anii 1940.

Există o convingere generalizată că Papa Francisc a fost peronist, lucru pe care acesta l-a negat într-o carte din 2023, adăugând: „Dacă am avea o viziune peronistă asupra politicii, care ar fi problema?”.

Această afirmație a fost interpretată de criticii conservatori ca dovadă că este prea aproape de cauzele justiției sociale și de politicile de stânga.

Înainte de a prelua mandatul, Javier Milei, actualul președinte care a atacat politica de stânga, l-a catalogat pe Papa Francisc drept „reprezentantul răului pe Pământ” — însă tonul său s-a schimbat după ce a ajuns la putere.

Cei doi au avut o întâlnire prietenoasă la Vatican, iar președintele Milei l-a invitat oficial pe Suveranul Pontif în Argentina. După decesul acestuia, Milei s-a declarat profund îndurerat și a lăudat bunătatea și înțelepciunea pontifului.

Unii argentinieni l-au acuzat, de asemenea, că este prea apropiat de Cristina Fernández de Kirchner, o politiciana populistă de stânga, care a polarizat societatea în timpul mandatului său ca președintă, din 2007 până în 2015.

Cu toate acestea, Gustavo Vera afirmă că Papa a interacționat cu oameni „din toată gama politică și socială a Argentinei”.

„Noi, argentinienii, ar trebui să ne întrebăm ce am făcut de nu am meritat vizita Papei”

Prietenul defunctului Suveran Pontif a subliniat că, în pofida criticilor din presă și din marile orașe, Papa Francisc a fost apreciat în multe alte zone ale țării.

Deși a păstrat legătura cu Argentina, Vera a afirmat că Papa nu s-a mai simțit parte a unei singure țări.

„Argentinienii cred că a fost argentinian, dar, de fapt, a fost un cetățean al lumii”, a adăugat el.

Această viziune este susținută și de Alejandra Castro, o asistentă socială prezentă printre cei îndoliați care s-au adunat luni seară la catedrala din Buenos Aires.

Argentina a fost „mereu în rugăciunile sale”, a spus Castro. „Într-un fel sau altul, a fost întotdeauna prezent, iar cred că asta arată că, în inima lui, Argentina a avut o constantă prezență”, a mai adăugat asistenta.

Totuși, Gustavo Vera a recunoscut că nu toți argentinienii au avut aceeași percepție și a sugerat că este responsabilitatea argentinienilor să caute răspunsuri în ei înșiși: „În loc să dăm vina pe Francisc, noi, argentinienii, ar trebui să ne întrebăm ce am făcut de nu am meritat vizita Papei”, a afirmat el.