Descoperirea tezaurului de la Rădeni: Artefacte din aur de aproape 3.000 de ani au rămas neobservate timp de 10 ani într-o școală din Neamț

Furtul coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice dintr-un muzeu olandez a adus în discuție soarta vestigiilor istorice. În această lumină, Agerpres detaliază cazul tezaurului de la Rădeni, care a fost păstrat pe holurile unei școli dintr-un sat din Neamț timp de un deceniu, până când un specialist a descoperit valoarea acestuia și a demarat procedurile pentru integrarea sa în patrimoniul național.

Tezaurul a fost adus în vitrina școlii din Rădeni după ce analiza inițială a sugerat că artefactele ar fi din alamă și de dată recentă.

„Conform informațiilor disponibile, depozitul de vase din aur a fost descoperit între anii 1965-1966, cu ocazia unor lucrări agricole în partea de vest a satului Rădeni. Deși erau cunoscute detaliile despre cele opt recipiente din metal prețios, doar cinci au putut fi recuperate. Aceasta a marcat inițierea unei povești, detaliată și în presa de atunci, care putea duce la dispariția inevitabilă a acestor artefacte excepționale”, a declarat Vasile Diaconu, cercetător la Complexul Muzeal Național Neamț, implicat în procesul de includere a tezaurului în patrimoniul național.

După descoperirea accidentală, vasele au fost expuse într-o vitrină pe holul școlii, alături de alte artefacte arheologice comune.

„Zeci de ani nu au stârnit interesul, fiind considerate simple obiecte moderne. În 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, în timpul unei vizite la școala din Rădeni, a observat aceste vase din aur și, recunoscând semnificația lor, a demarat acțiuni pentru a le transfera în patrimoniul muzeului județean. Fără intervenția sa, este foarte posibil ca aceste obiecte să fi fost pierdute în anii următori”, a afirmat Diaconu.

În prezent, trei vase întregi din tezaurul de la Rădeni sunt incluse în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț, iar fragmente de la alte două recipiente au fost integrate, încă din anii ’70, în colecțiile Muzeului Național de Istorie și ale Băncii Naționale a României.

Din perspectiva cronologică, depozitul de vase din aur este datat între secolele XII – XI î.Hr., reprezentând o perioadă de tranziție între Epoca bronzului și Epoca fierului.

Diaconu a specificat că, până în prezent, singurele analogii pentru aceste vase sunt documentate în Bulgaria, la Valcitrăn, și în Ucraina, la Krizovlin.

„Este cert că spectaculosul tezaur de la Rădeni a fost aparținător unor membri ai elitei sociale de acum aproape 3.000 de ani, iar este posibil să fi fost adus dintr-o altă zonă geografică”, a adăugat arheologul din Neamț.

O parte a tezaurului, mai precis două cești de aur, a fost expusă și la Muzeul Drents din Assen, de unde, pe 25 ianuarie, a fost furat coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., împreună cu trei brățări dacice din aur provenind de la Sarmizegetusa Regia.