Eșecul investiției Congoului în mercenarii români: „Căderea orașului Goma le-a distrus speranțele de câștiguri rapide”

Mercenarii români, coordonați de Horațiu Potra, au fost angajați cu salarii de 5.000 de dolari pe lună pentru a lupta împotriva rebelilor M23, în timp ce soldații congolezi primeau doar 100 de dolari lunar, bani pe care adesea nu îi primeau, conform relatărilor BBC. Publicația menționează că a fost o săptămână umilitoare pentru aproximativ 300 de mercenari români, care au fost nevoiți să se retragă din Congo după pierderea orașului Goma în fața rebelilor.

Mercenarii români, sub conducerea lui Horațiu Potra, au reușit să se evacueze în Rwanda miercuri, după ce gruparea M23 și-a consolidat controlul asupra orașului Goma, unde românii executau sarcini de securitate și acționau ca și contractori militari.

Acești români au fost angajați de autoritățile congoleze pentru a sprijini armata locală în luptele împotriva rebelilor M23, susținuți de Rwanda. De-a lungul anilor, în Congo s-au aflat peste o mie de români, incluzând foști militari, polițiști și jandarmi, conform surselor.

La debutul ofensivei rebelilor asupra orașului Goma, care a avut loc duminică, mercenarii români s-au refugiat într-o bază protejată de forțele ONU.

„Rebelii M23 beneficiau de sprijin militar sofisticat din Rwanda și au avansat către pozițiile noastre din jurul orașului Goma. Armata națională a capitulat, iar noi am fost nevoiți să ne retragem,” a declarat Constantin Timofti, coordonatorul grupului, pentru televiziunea națională.

Capitularea mercenarilor români în urma asaltului asupra orașului Goma „a distrus, de asemenea, așteptările celor care sperau să obțină câștiguri semnificative”, subliniază BBC.

„Nu veniți aici pentru aventură”

BBC a discutat cu purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Andrei Țărnea, care a caracterizat negocierile pentru evacuarea românilor ca fiind „complexe”. Grupul a reușit să traverseze granița din Congo în Rwanda, dar au avut loc incidente umilitoare. Jurnaliștii au surprins momentul în care liderul rebelilor, Willy Ngoma, îi dă ordini unui român într-o manieră nepoliticoasă.

Românul, întrebat despre pregătirea sa militară, a menționat că a servit în Legiunea Străină Franceză. „V-au recrutat cu salariul de 8.000 de dolari lunar, mâncați bine”, a strigat Ngoma, subliniind diferența între salariul românilor și cel al soldaților congolezi. „Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură,” a avertizat liderul rebelilor.

Nu este clar de unde Ngoma a obținut informațiile despre salariul de 8.000 de dolari, dar un contract prezentat de un fost mercenar român în octombrie 2024 detaliază o „remunerație strict confidențială” care începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul activității și de la 3.000 de dolari în perioadele de concediu.

Contractul prevedea o „perioadă nedeterminată” de angajare, cu pauze programate de o lună după fiecare trei luni.

„La venirea lor, toată lumea îi considera ruși”

BBC a obținut informații de la un fost mercenar în București, în cadrul unei investigații legate de Asociația RALF, un grup condus de Horațiu Potra, cunoscut pentru implicarea sa în incidentele violente. Potra a fost reținut recent pentru posesie de arme.

„La venirea lor, toată lumea îi considera pe mercenarii români ca fiind ruși,” a declarat Fiston Mahamba, co-fondator al organizației Check Congo, subliniind conexiunea cu grupul de mercenari ruși, Wagner.

Asociația RALF are capacitatea de a opera în diverse locații din Africa, conform contractelor sale, inclusiv în Burkina Faso, Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea.

Experții ONU au raportat că două companii de securitate privată au fost angajate pentru a sprijini forțele congoleze, mai ales după ce M23 a început să recupereze teritorii în 2022.

Această provincie se confruntă cu instabilitate politică și violențe de lungă durată, cu multe miliții care luptă pentru a obține profituri din resursele sale, cum ar fi aurul și coltanul.

Prima companie care a semnat un contract a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, cetățean franco-congolez, care a angajat personal din diverse țări.

Ce declara Potra despre misiunea românilor

Un al doilea contract a fost încheiat între Congo Protection, o firmă locală reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF a lui Horațiu Potra.

Potrivit experților ONU, acest contract prevedea asigurarea de instruire și formare pentru trupele congoleze printr-un contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.

Într-un interviu realizat cu Horațiu Potra, el a explicat în iulie amploarea angajamentului grupului său pe teren și că răspunsul nu era simplu: „Dacă M23 ne atacă, nu ne vor permite să plecăm fără să fim implicați,” explica Potra.

El preciza că majoritatea românilor au efectuat munci de securitate în Kivu de Nord: „Doar un număr limitat dintre noi erau instructori, iar restul luptau pentru a-și proteja pozițiile.”

Un fost mercenar a declarat, sub protecția anonimatului, că plățile nu reflectau riscurile asumate: „Misiunile erau haotice, iar condițiile de muncă erau inadecvate. Românii nu ar trebui să accepte astfel de oferte,” a adăugat el.

Angajat pentru a câștiga banii necesari, dar a fost ucis în ambuscadă

Acesta a subliniat că nu s-au efectuat verificări temeinice ale recruților, aducând ca exemplu un coleg care era pompier.

BBC discută cazul lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români uciși într-o ambuscadă M23 în februarie trecut, acesta fiind ofițer de poliție.

Badea, în vârstă de 46 de ani, își luase o pauză din cariera de polițist pentru a urma o oportunitate salarială mai bună, având nevoie urgentă de fonduri pentru a-și acoperi datoriile.

Experiențele sale nu sunt unice, fiind multe cazuri de români atrași de perspectivele câștigurilor rapide.

„Suntem foarte ocupați încercând să identificăm 800 de oameni care să fie pregătiți mental pentru misiune și să aibă abilități de luptă,” a comunicat un recrutor.

Bărbatul avea pregătire militară și participase la misiuni NATO în Afganistan. A refuzat să dezvăluie unitatea în care lucra.

„Recruții sunt plasați în funcție de abilitățile lor, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi,” a explicat acesta.

Despre procesul de recrutare, el a menționat că este unul secret: „Aceste locuri nu sunt publice, se comunică prin rețele precum WhatsApp.” A arătat jurnalistului BBC un grup de WhatsApp cu peste 300 de români, majoritatea având experiență militară.

Anterior, purtătorul de cuvânt al guvernului din Rwanda, Yolande Makolo, a criticat prezența mercenarilor, considerându-o o încălcare a normelor internaționale, în timp ce omologul său congolez a respins acuzațiile.