Din ce în ce mai mulți indivizi se simt inadecvați, iar cauza ar fi evoluția noastră biologică

Tot mai multe cercetări sugerează că oamenii întâmpină dificultăți tot mai mari în a se adapta la cerințele actuale ale societății. Un indiciu semnificativ în acest sens este faptul că afecțiunile neurologice au devenit cele mai frecvente probleme de sănătate la nivel global, 43% din populația mondială confruntându-se cu cel puțin o astfel de afecțiune, de la migrene și accidente vasculare cerebrale, până la demență.

Este evident că oamenii reacționează din ce în ce mai greu la provocările vieții moderne, iar o ipoteză interesantă pentru a explica acest fenomen este discrepanța considerabilă între avansul rapid al culturii și tehnologiei, pe de o parte, și evoluția biologică pe de altă parte.

Discrepanța evolutivă și dificultățile de adaptare la societatea modernă

Astfel de discrepanțe apar atunci când un organism se adaptează la un anume mediu, atât fizic cât și psihologic, iar acel mediu se schimbă drastic. De exemplu, există specii de insecte care s-au adaptat vieții nocturne, folosind lumina zilei pentru orientare. Odată cu introducerea luminii artificiale, aceste insecte au devenit dezorientate, fiind atrase de sursele de lumină artificială, precum cele de la străzi și din interior.

Un fenomen similar este observat și la oameni, conform unui studiu publicat în revista Current Directions in Psychological Science, de către un grup internațional de cercetători.

De-a lungul istoriei evolutive, oamenii au fost motivați să caute surse de hrană bogate în calorii, în medii sărace în nutrienți. În acest context, abilitatea de a găsi hrană era esențială pentru supraviețuire.

Odată cu expansiunea industriei alimentare și creșterea ofertei de produse bogate în grăsimi și zaharuri, cazurile de obezitate, diabet, cancer și probleme dentare au început să explodeze, demonstrând impactul acestei diferențe.

Research-ul subliniază că societatea modernă este plină de stimuli care fac ca instinctele și adaptările noastre evolutive să devină depășite, generează efecte negative. De exemplu, strămoșii noștri au trăit majoritatea timpului în grupuri nomade de 50-150 de persoane, ceea ce explică nevoia umană de apartenență la un grup social.

Această adaptare, construită de-a lungul a sute de mii, poate chiar milioane de ani, creează un paradox în societatea urbană modernă: în orașele mari, unde populația atinge milioane de locuitori, oamenii se confruntă cu o reducere a cercului de prieteni apropiați, ceea ce cauzează sentimentul de singurătate și alienare.

Studii pe animale demonstrează că, deși trăiesc în turme, atunci când sunt suprapopulate, acestea experimentează stres competitiv, fertilitate scăzută și dezechilibre în sistemul imunitar. Oameni de știință afirmă că tendințele observate la animale se aplică și umanității.

În marile orașe, oamenii se confruntă cu niveluri mai ridicate de stres și, pe de altă parte, numărul de copii născuți este în scădere. De asemenea, inegalitatea socială observată în aceste societăți generează anxietate.

Modelele negative promovate de figuri precum Jeff Bezos și Elon Musk

De asemenea, oamenii au evoluat să fie conștienți de statutul social, ceea ce îi determină să reducă diferențele dintre ei și ceilalți. Exemple precum Jeff Bezos sau Elon Musk, ale căror averi sunt practic inatingibile pentru majoritatea, contribuie la creșterea anxietății sociale.

Acest aspect este amplificat de social media, unde utilizatorii tind să prezinte o imagine idealizată a vieții lor, care adesea nu reflectă realitatea. Mulți postează fotografii din vacanțe extravagante sau de la mese opulente, ceea ce poate genera o percepție distorsionată a realității pentru ceilalți.

Tinerii mai ales par să fie obsedați de numărul de like-uri și de urmăritori, fenomen explicat prin dorința de a cuantifica diferențele sociale și a-și evalua poziția în societate. Aceasta reprezintă o formă de competiție.

Pe fondul acestor tendințe pot apărea comportamente dăunătoare, cum ar fi competiția acerbă pentru locuri de muncă de prestigiu și apariția materialismului, exemplificată prin cheltuieli necontrolate pentru a menține o aparență de bogăție.

Generațiile tinere se confruntă cu cele mai mari dificultăți