Directorul Asociației Române a Băncilor, critique față de propunerea de limitare a cheltuielilor la jocurile de noroc: „Se va crea un Big Brother digital?”

Directorul Asociației Române a Băncilor, critique față de propunerea de limitare a cheltuielilor la jocurile de noroc: „Se va crea un Big Brother digital?”
Florin Dănescu, Foto: Adi Iacob / HotNews

Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, a declarat joi, la conferința "Anul Financiar 2025" organizată de Finmedia, că băncile ar putea fi obligate printr-o nouă inițiativă legislativă să monitorizeze plățile făcute de clienți către jocurile de noroc, limitându-le la 10% din salariu. El a numit această măsură o formă de „Big Brother online” și a subliniat faptul că astfel de reglementări adaugă un cost suplimentar pentru o industrie deja afectată.

Dănescu a menționat că România are probleme mult mai grave de soluționat și că atenția este concentrată pe aspecte nesemnificative, în detrimentul chestiunilor cu adevărat importante.

„România a trecut într-o fază hibridă în ceea ce privește democrația. Agențiile de rating au revizuit perspectiva țării de la „stabil” la „negativ”, ceea ce reprezintă un semnal că este necesară o schimbare de comportament. Aceasta ar putea fi o provocare dificilă, deoarece ar reprezenta un punct de cotitură pentru noi”, a spus el.

El a subliniat gradul scăzut de intermediere financiară din România, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, și a discutat despre paradoxul economic românesc: deși 30% dintre români se află la limita excluziunii sociale, 50-80% din tranzacțiile imobiliare se efectuează în numerar, evidențiind astfel un nivel ridicat de evaziune fiscală.

Echilibrul între libertatea economică și cea politică este esențial pentru stabilitatea pe termen lung

Referitor la volumul tranzacțiilor din sectorul construcțiilor și imobiliar, Dănescu a subliniat că, având în vedere nivelul scăzut al traiului și procentul de excluziune socială, ne așteptam la un număr redus de achiziții de locuințe prin credit. Totuși, având în vedere că mare parte din aceste tranzacții se fac cu bani cash, concluziile sunt alarmante. „Mai mult rău ne putem face din interior decât din exterior”, a adăugat el.

Dănescu a explicat că în România, populismul joacă un rol semnificativ în stagnarea eficienței economice. „Libertatea economică și politică trebuie să fie echilibrate. Dacă economia nu este o prioritate pentru politicieni, ne îndreptăm spre o problemă pe termen mediu și lung”, a declarat el.

El a evidențiat timpul pe care îl dedică activităților legislative pentru a proteja industriile de reglementările defavorabile. „Am o prezență medie de aproximativ 30 de ori pe an în Parlament. Asta facem când încercăm să dezvoltam economia: ne apărăm de legislația împotriva industriei”, a spus Dănescu.

El a abordat și subiectul mitului profitului exagerat al sectorului bancar. Conform datelor, România se află pe ultima poziție după rentabilitatea activelor și pe locul nouă după rentabilitatea capitalurilor proprii.

„Avem active care sunt primele în România ca valoare absolută și un capital de circa 13 miliarde de euro, dar profitul generat se află pe locul 7 în termeni absoluți. Aceasta sugerează că eforturile sunt mai mari decât rezultatele.”

Recent, un proiect de lege a fost propus pentru a stabiliza o limită pentru cheltuielile făcute la jocurile de noroc, echivalentul a maxim 10% din venitul jucătorului.

Responsabilitatea respectării acestei limite revine operatorilor de jocuri, băncilor și ANAF.

„Este evident că ONJN nu reușește să reglementeze corect piața jocurilor de noroc. O limitare a sumei pe care persoanele vulnerabile pot să o cheltuie este esențială. În România, banii jucați la jocurile de noroc depășesc bugetele ministerelor esențiale. Avem aproape un milion de jucători activi, iar mulți dintre aceștia pot deveni victime ale jocurilor de noroc”, a punctat deputatul Adrian Giurgiu.

Recomandari
Show Cookie Preferences