„Este un elev foarte cuminte”. Declarațiile liceului unde studiază adolescentul de 17 ani acuzat de terorism și pornografie infantilă
Curtea Supremă a respins, marți, cererea de extrădare a unui tânăr de 17 ani din România, acuzat de FBI că, în urmă cu doi ani, a trimis sute de amenințări cu bombă către diverse instituții din Statele Unite. Autoritățile americane susțin că acesta ar face parte din grupuri infracționale online care vizează victimele pentru a le determina să comită acte violente, exploatare sexuală și automutilare.
Tânărul, elev al Liceului Teoretic Bulgar „Hristo Botev” din București, are o imagine contradictorie față de acuzațiile aduse, conform declarațiilor directoarei liceului.
„Nu am fost informați oficial despre situația sa. Nu știm ce s-a întâmplat. Este un elev foarte cuminte, iar când spun foarte, chiar este. Nu exagerez. Asta este tot ce pot să spun”, a afirmat Florica Demeter, directoarea liceului.
După ce a fost arestat la domiciliu în ianuarie, ca urmare a procedurilor de extrădare, adolescentul a obținut permisiunea judecătorilor de a participa la cursuri școlare. Decizia de arest la domiciliu a fost revocată o dată cu respingerea cererii de extrădare.
Acuzațiile formulate de autoritățile americane
Pe 16 decembrie 2024, un judecător din New York a emis un mandat de arestare pentru tânăr, solicitând extrădarea sa autorităților române. Cazul a ajuns apoi în instanță.
Acest adolescent român este acuzat că, între 2023 și 2024, a contactat online mai multe fete din SUA, cu scopul de a iniția relații romantice. Autoritățile afirmă că acesta le-ar fi încurajat pe minore să creeze și să distribuie conținut sexual explicite. De asemenea, atunci când o victimă refuza să coopereze, tânărul ar fi trimis amenințări cu bombă către instituții din SUA, implicând-o pe tânăra care nu a cedat. Poliția era direcționată către reședința victimei, în timp ce amenințările proveneau de fapt de la adolescent.
Tânărul se confruntă cu șapte capete de acuzare:
1. conspirație pentru comiterea de infracțiuni împotriva Statelor Unite (pedeapsa maximă: 5 ani închisoare).
2. exploatarea sexuală a minorilor, complicitate și ocultare (pedeapsa minimă: 15 ani, maxim: 30 ani închisoare).
3. primirea și distribuirea de pornografie infantilă, complicitate și ocultare (pedeapsa minimă: 5 ani, maxim: 20 ani închisoare).
4. transmiterea amenințărilor interstatale cu extorcare, complicitate și ocultare (pedeapsa maximă: 20 ani închisoare).
5. transmiterea amenințărilor prin comunicații interstatale, complicitate și ocultare (pedeapsa maximă: 5 ani închisoare).
6. transmiterea amenințărilor cu arme de distrugere în masă, complicitate și ocultare (pedeapsa maximă: închisoare pe viață).
7. transmiterea amenințărilor cu acte de terorism internaționale (pedeapsa maximă: 10 ani închisoare).
Decizia de respingere a extrădării
Curtea de Apel București a decis pe 13 mai să respingă prima cerere de extrădare, argumentând prin 'starea de minorat' a acuzatului și prin diferențele legislative dintre cele două țări în ceea ce privește pedepsele.
„Extradarea ar putea avea consecințe extrem de grave pentru acest tânăr, în timp ce legislația română permite doar măsuri educative, spre deosebire de cea americană ce poate impune detenție pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate”, se menționează în motivarea instanței.
Instanța a subliniat și problemele de sănătate ale adolescentului, care suferă de afecțiuni neurologice și urmează tratament de specialitate.
Deși procurorii au contestat această decizie, ICCJ a confirmat ultima hotărâre, aceasta fiind definitivă.
În timpul audierilor de către autoritățile române și americane, adolescentul a recunoscut că a învățat să efectueze apeluri telefonice prin aplicații de internet, inclusiv pentru transmiterea amenințărilor cu bombă. Din decembrie 2022, a trimis peste 450 de amenințări legate de atacuri armate în masă.
În cadrul investigației, FBI a interogat șase victime pe care tânărul român le-a manipulat.
