Există suspiciuni că am putea fi deja în recesiune, avertizează doi economiști. Iată cum ar putea evolua economia în a doua jumătate a anului.

Datele recente ale statisticii evidențiază o situație extrem de îngrijorătoare.

Unul dintre economiști subliniază că probabilitatea intrării în recesiune în acest an este semnificativă, iar evitarea ei ar însemna o adevărată bornă de noroc.

Cei doi experți avertizează asupra riscului stagflației, o formă de evoluție economică dintre cele mai complexe și Periculoase.

Analistul Adrian Codirlașu afirmă că probabilitatea unei recesiuni în acest an este mare, iar evitarea acesteia nu poate fi privită ca sigură.

El notează că o revizuire în scădere a PIB cu 0,5 puncte procentuale a împiedicat o scădere vizibilă în trimestrul al doilea, iar situația rămâne vulnerabilă.

Chiar dacă o creștere de 0,3% ar părea pozitivă, marja de eroare de 0,5 puncte poate însemna că economia este deja în zona de recesiune.

Fără această actualizare, probabil ar fi existat o contracție în al doilea trimestru; importantă rămâne însă perspectiva pentru anul curent.

În privința semestrului al doilea, Codirlașu nu vede o evoluție mai bună. Pe lângă efectul de bază, majorările fiscale vor diminua cererea de consum, motorul principal al PIB. Contextul este extrem de grav, deoarece inflația poate atinge cote în două cifre în vară, iar scenariul optim poate însemna doar stagnare; este posibil să vorbim deja despre stagflație.

Problema provine dintr-o politică fiscală prociclică din anii anteriori, iar deficitul bugetar, dacă va persista, va alimenta inflația. În plus, deficitul de cont curent poate genera depreciere. În concluzie, ne așteptăm la o inflație mai ridicată și la posibile creșteri de taxe.

Laurian Lungu: „Atât consumul, cât și investițiile, mă aștept să decelereze”

Analistul Laurian Lungu consideră că evoluția economică va penetra în scădere, iar magnitudinea acestei reducări rămâne necunoscută.

„Este posibil ca al treilea trimestru să păstreze o ușoară reziliență, însă așteptările indică o scădere mai pronunțată în ultimele trei luni ale anului, iar atât consumul, cât și investițiile, vor decelera”, completează el.

Ce este stagflația și de ce este periculoasă

Stagflația reprezintă una dintre cele mai complexe și riscante situații economice, deoarece îmbină creșterea prețurilor cu stagnarea sau scăderea activității.

Dificultatea în combaterea prin politici economice: înăsprirea dobânzilor poate tempera inflația, dar reduce în același timp activitatea economică; pe de altă parte, stimularea economiei poate alimenta inflația.

Efectul asupra veniturilor reale: creșterea prețurilor erodează puterea de cumpărare a salariilor și a economiilor dacă nu există ajustări corespunzătoare.

Risc de șomaj în creștere: în perioade de stagnare sau recesiune, firmele nu mai angajează sau chiar concediază, ceea ce pune presiune suplimentară pe costul vieții.

Erodarea economiilor: banii economisiți pierd din valoare pe fondul inflației, iar dobânzile bancare nu țin pasul cu creșterile de prețuri.

Instabilitate și incertitudine: investitorii se retrag, apar temeri și consumul scade, ceea ce prelungește problemele economice.

Exemple din viața de zi cu zi

• Cazul unei gospodarii cu rate bancare și venit fix; Cazul unui mic antreprenor; Cazul unui pensionar sau persoană cu venit fix; Cazul unui tânăr interesat de achiziția unei locuințe.

Are un credit ipotecar la bancă.

Cheltuielile pentru alimente, utilități și combustibili au urcat în ultimul an cu aproximativ 10%.

Salariul poate să nu țină pasul cu creșterile de prețuri, iar în unele familii un membru poate să piardă locul de muncă.

Dobânzile la credite cresc, ceea ce majoră plățile lunare.

Bugetul familiei se strânge, se pune în joc economia zilnică și pot apărea datorii sau restrângeri ale unor necesități fundamentale.

• Cazul unui mic antreprenor

Are o afacere mică, cum ar fi un magazin sau un service auto.

Achiziția de marfă și materiale devine semnificativ mai costisitoare.

Clienții reduc cumpărăturile din cauza scăderii veniturilor.

Profitabilitatea scade iar firma poate pierde bani, fiind nevoită să disponibilizeze personal sau să ia închiderea operațiunilor.

• Cazul unui pensionar sau persoană cu venit fix

Beneficiază de o pensie sau alt tip de venit care nu se ajustează suficient la inflație.

Prețurile cresc semnificativ la alimente, medicamente și facturi.

Puterea de cumpărare scade de la lună la lună, iar tratamentele sau sprijinul familiei poate reprezenta o necesitate.

• Tânăr care vrea să cumpere o locuință

Piața imobiliară nu scade ori crește puțin, chiar dacă economia se află în stagnare.

Dobânzile la credite rămân ridicate pentru a combate inflația.

Este dificil să obții un împrumut dacă activezi într-un sector cu risc de șomaj crescut.

Chiar dacă ai obține credit, plafonul lunar poate fi greu de suportat, iar valoarea reală a salariului poate să scadă.