Pachetul 2 aduce taxe noi: chirii pe termen scurt, obligativitatea aparatelor fiscale și majorări ale CASS și impozitului pe câștiguri bursă

Pachetul 2 aduce taxe noi: chirii pe termen scurt, obligativitatea aparatelor fiscale și majorări ale CASS și impozitului pe câștiguri bursă
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor / Foto: Inquam Photos / George Călin

Autoritățile fiscale au lansat în dezbatere publică proiectul de lege care introduce noile taxe din pachetul 2. Proiectul prevede ca baza de calcul a CASS să ajungă la 90 de salarii minime brute pe țară, crește impozitul pe câștigurile din bursă și stabilește o deducere forfetară de 30% pentru veniturile brute din chirii, precum și obligativitatea utilizării aparatelor de marcat pentru chirii pe termen scurt.

  • Află detalii despre proiectul de lege și nota de fundamentare

Noile măsuri, anunțate miercuri de ministrul Finanțelor, au fost publicate joi seară în dezbatere publică. Proiectul cuprinde numeroase modificări care vor afecta atât persoanele fizice, cât și companiile.

În rândurile de mai jos urmăm principalele propuneri de reformă fiscală.

Majorări la CASS pentru veniturile din activități independente

Propunerea vizează majorarea plafonului bazei anuale de calcul a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 la 90 de salarii minime brute pe țară, începând cu 1 ianuarie 2026.

Măsura este justificată prin angajamentele asumate în cadrul PNRR și al Planului Bugetar–Structural Național pe Termen Mediu (2025-2031) și urmărește să diminueze decalajul de taxare între veniturile din activități independente și salarii.

Impozitarea veniturilor din bursă se majorează

O altă țintă a reformei este creșterea cotelor de impozit aplicate veniturilor din transferurile de titluri de valoare și din operațiunile cu instrumente financiare derivate, realizate prin entități prevăzute de lege, astfel:.

  • cota de 2% aplicabilă câștigurilor din transferul titularilor de valoare sau din tranzacțiile cu derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, se majorează la 2%; cota de 4% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare sau din tranzacțiile cu instrumente derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, se majorează la 4%.

Reguli noi la impozitarea veniturilor din chirii: Cota forfetară de 30%

Propunerea vizează modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute din servicii de cazare, eliminând modalitatea de stabilire a venitului net anual pe baza normelor de venit și renunțând la opțiunea determinării venitului net anual în sistem real.

În schimb, se introduce o nouă modalitate de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra veniturului brut anual.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal.

Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează doar partea referitoare la veniturile din Registrul de evidență fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Aparat de marcat și bon fiscal, obligație la închirierea locuinței pe termen scurt

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală pentru perioade neenumărabile de maximum 30 de zile către aceeași persoană într-un an vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și emiterea bonurilor fiscale către clienți.

Măsuri pentru reducerea fenomenului de decapitalizare

Alte prevederi vizează reducerea decapitalizării firmelor din România prin modificări ale Legii nr. 31/1990 privind societățile.

  • interdicția pentru societățile care distribuie dividende trimestrial să acorde avansuri sau împrumuturi către acționari/asociați/afiliați până la regularizarea diferențelor din distribuirea dividendelor în cursul anului; introducerea răspunderii solidare a administratorului și a acționarului/asociaților care au primit dividende interimare fără regularizare; introducerea de contravenții pentru societățile care au distribuit dividende trimestrial și au acordat avansuri sau împrumuturi afiliaților fără regularizare, sancțiunea fiind amendă de cel puțin 5.000 lei aplicabilă de Ministerul Finanțelor și ANAF; condiționarea distribuirii de dividende de existența rezervelor legale, acoperirea pierderilor contabile reportate și constituirea de rezerve conform cerințelor statutare; distribuirea de dividende din profitul exercițiului curent pentru societățile cu activ net sub jumătate din capitalul social subscris să se facă doar după reîntregirea activului net la nivelul minim prevăzut de lege; conversia creanțelor acționarilor în acțiuni/părți sociale la societățile cu activ net sub jumătate din capitalul social subscris produce datorii către acționari rezultând din împrumuturi sau alte finanțări și nu își reconstituie activul net în termenul prevăzut de legea societăților.

Schimbări la eșalonarea datoriilor către stat

Ministerul propune ca în procedura de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale restante debitorii să prezinte, în anumite situații, o garanție suplimentară sub forma unui contract de fidejusiune.

Astfel, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:

  • obligații fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări ce și-a pierdut valabilitatea; obligații fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală; obligații fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat; obligații fiscale care reprezintă accize.

Se propune diminuării de la 180 de zile la 60 de zile a perioadei în care contribuabilul trebuie să achite obligațiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eșalonare la plată și care nu fac obiectul eșalonării la plată, precum și creanțele bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale și transmise spre recuperare organelor fiscale, precum și amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somații după data comunicării deciziei de eșalonare la plată.

Recomandari
Show Cookie Preferences