Fitch avertizează asupra vulnerabilităților României, generate de oboseala fiscală și de polarizarea politică. Ce ar implica o posibilă retrogradare a calificativului suveran?

Agenția Fitch și-a păstrat, vineri, ratingul suveran al României la BBB-/F3 pentru datoriile pe termen lung și scurt, în valută, menținând perspectiva negativă.

Calificativul BBB- este susținut de apartenența României la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, însă deficitele bugetare și ale balanței de plăți, creșterea rapidă a datoriei, polarizarea politică și nivelul înalt al datoriilor externe nete conturează riscuri pentru economie.

Factori care ar putea duce la degradarea ratingului

• <ul><li>Lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală ar împiedica stabilizarea datoriei pe termen mediu</li></ul>

• <ul><li>Impacturi negative asupra finanțării externe și a lichidității, determinate de incertitudinea politică și de volatilitatea fiscală, precum și de creșterea susținută a ratelor dobânzilor</li></ul>

Dificultățile de implementare ale consolidării fiscale, oboseala fiscală și polarizare politică accentuată

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, marcată de un deficit bugetar însemnat și de creșterea accelerată a datoriei publice raportate la PIB. Riscuri semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea modestă a economiei, dificultățile de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică intensă, arată agenția.

Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și adoptat în iulie, rezultat al efortului comun între președinte și guvern. Totuși, costul social și economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției și sprijinul acordat partidelor populiste de dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele două formațiuni principale au convenit că un nou prim-ministru va proveni dintr-un partid diferit în 2027, ceea ce ar putea genera incertitudine politică.

Consolidarea fiscală: după măsurile din finalul lui 2024, impactul bugetar al pachetului din iulie se estimează la aproximativ 1% din PIB în acest an, iar TVA-ul va crește cu 2 puncte procentuale din cota standard și între 2 și 6 puncte procentuale din cota redusă începând cu august 2025, ca principal instrument de venituri. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an în care salariile și pensiile din sectorul public vor avea înghețare nominală.

Estimăm o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024

Deficite încă mari: estimările indică faptul că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din regiune, cu un deficit de aproximativ 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste predicții includ efectele de rundă a doua ale înăspririi fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe venituri și cheltuieli, în cooperare strânsă cu Comisia Europeană, însă până la această dată nu le-am inclus în proiecțiile noastre.

Creștere economică slabă prelungită: în primul trimestru al lui 2024 creșterea economică a rămas sub 1%, evidențiind compromisuri între consolidarea fiscală și avansul anticipat pentru următorii 2–3 ani. Conform analizelor noastre, PIB nu va atinge potențialul de creștere de 2% cel mult până în 2027, iar riscurile de scădere rămân limitate, pe măsură ce o claritate sporită asupra traiectoriei consolidării fiscale sprijină încrederea și finanțarea externă. Estimăm 0,7% în acest an, la fel ca în 2024, iar creșterea se va stabiliza în jurul a 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de fonduri UE și de o ușoară redresare a economiei din zona euro.

Inflație ridicată și persistentă: nivelul ridicat al inflației reprezintă o vulnerabilitate pentru economia românească, amplificată de efectele TVA. Inflația a rămas peste obiectivul BNR de 2,5% ±1 pp din mai 2021, iar media anuală a inflației pentru perioada 2024-2026 este estimată la 6,5%. Inflația de bază s-a menținut în jurul valorilor de 5–6% în 2024 și în prima jumătate a lui 2025, după șocurile inițiale asupra prețurilor la energie și alimente. O inflație peste țintă complică politica monetară a BNR.

Consolidarea fiscală va duce la o scădere a veniturilor disponibile reale

Creșterea datoriei publice: Datoria brută a României a ajuns la 55% din PIB la sfârșitul lui 2024, iar estimările indică o creștere până la 63,4% în 2027 și posibil să se apropie de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va tempera doar parțial presiunea asupra datoriei, dat fiind deficitul inițial semnificativ. În plus, creșterea moderată a producției reale și deflatorul PIB mai scăzut înseamnă că avansul nominal al PIB-ului va fi în medie 4–5% pe durata orizontului de prognoză, față de aproximativ 10% în 2021–2024.

Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza scăderii exporturilor și a creșterii continue a importurilor, ceea ce alimentează problema deficitului dublu. Estimăm ca CAD să se reducă sub 7% din PIB până în 2026, în principal datorită reducerii cererii de importuri atât din sectorul public, cât și din cel privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile disponibile reale.

Finanțare externă semnificativă: Deficitele gemene mari înseamnă că România depinde de fluxuri constante de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea țării la schimbările de percepție a pieței. Intrările semnificative de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, susținând direct rezervele valutare, care au scăzut în mai cu 6,5 miliarde EUR.

Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: România a atras cu succes 5 miliarde EUR pe piața internațională de obligațiuni în iulie 2025, imediat după anunțul pachetului de consolidare fiscală. Randamentele au scăzut față de maximele din mai, dar rămân peste nivelurile din 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a lui 2025 a fost 7,2% în lei și 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și 5,2% în 2024.

Reziliența sectorului bancar: Fitch anticipează că băncile românești vor rezista riscurilor crescute din mediul operațional, date fiind legăturile dintre creditorii suverani și bănci, volatilitatea pieței și majorarea impozitului pe cifra de afaceri. Suportul vine din niveluri de capital peste media regională, profitabilitate sănătoasă și finanțare stabilă din depozitele clienților locali. Calitatea activelor rămâne ridicată, cu o rată a creditelor neperformante de aproximativ 2,5% la sfârșitul lui martie 2025.