Ghidul vaccinării împotriva bolii meningococice la copii, o infecție periculoasă ce poate provoca grave probleme de sănătate

Boala meningococică, provocată de bacteria Neisseria meningitidis, reprezintă una dintre cele mai grave infecții bacteriene. Aceasta poate conduce la meningită, inflamația meningelui, care protejează creierul și măduva spinării, și septicemie, o infecție severă a sângelui. Din păcate, evoluția bolii este rapidă, având potențialul de a fi letală în câteva ore fără intervenție medicală urgentă. Supraviețuitorii se pot confrunta cu sechele pe termen lung. Vaccinarea anti-meningococică se dovedește a fi cea mai eficientă metodă de prevenire, copiii fiind cei mai vulnerabili, în special cei cu vârsta sub patru ani și adolescenții.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportat că, în 2019, meningita a generat peste 250.000 de decese la nivel global. Meningita bacteriană este deosebit de alarmantă, având o rată de mortalitate de aproximativ 17% din cazuri, iar 20% dintre supraviețuitori dezvoltă complicații severe, cum ar fi pierderea auzului sau deficiențe cognitive.

În România, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în 2019 au fost înregistrate 63 de cazuri de boală meningococică, majoritatea afectând copiii cu vârste între 0 și 4 ani, care au constituit aproape jumătate din total. Rata de mortalitate a fost de 20,6%, cu cele mai multe decese în rândul copiilor mici și tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani.

Manifestările bolii meningococice

Boala meningococică se poate prezenta sub două forme principale. Una dintre ele este meningita meningococică, care apare când bacteria infectează membranele ce protejează creierul și măduva spinării. Simptomele obișnuite includ:

• Febră intensă,
• Dureri de cap severe,
• Rigiditate a gâtului,
• Sensibilitate la lumină,
• Confuzie sau alterarea stării mentale,
• Greață și vomă.

Sepsisul meningococic se dezvoltă atunci când bacteria intră în circulația sanguină și provoacă o infecție systemică. Această formă se poate agrava rapid și poate include simptome precum:

• Febră și frisoane;
• Respirație rapidă;
• Răni sau pete roșii-violet care nu dispar la presiune (semn distinctiv al sepsisului);
• Oboseală extremă;
• Mâini și picioare reci, piele palidă sau moale;
• Confuzie și somnolență.

Potrivit Portalului European de Informații despre Vaccinare, boala poate conduce rapid la complicații severe, inclusiv leziuni cerebrale, pierderea auzului, insuficiență renală și, în cazurile cele mai grave, deces.

Există diverse tulpini de Neisseria meningitidis, dar cele mai frecvente în Europa sunt serogrupurile B (responsabile de meningită), C (implicată și ea în cazuri de meningită), W și Y (care pot provoca atât meningită, cât și alte infecții invazive).

Sechele pe termen lung ale bolii meningococice

Boala meningococică este considerată o urgență medicală. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC), tratamentul cu antibiotice este necesar imediat după diagnosticare sau chiar în cazul unor suspiciuni puternice de infecție. Intervenția rapidă poate preveni complicațiile grave și poate salva vieți. Totuși, în funcție de gravitatea infecției, acesta poate necesita și alte măsuri, cum ar fi asistența respiratorie, medicamente pentru stabilizarea tensiunii arteriale, tratamente pentru rănile și, în cazuri extreme, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea țesutului afectat.

Unii supraviețuitori se confruntă cu complicații pe termen lung, inclusiv pierderi ale membrelor, surditate, probleme neurologice sau daune cerebrale. Potrivit CDC, aproximativ 20% dintre supraviețuitori rămân cu sechele, iar rata de mortalitate rămâne ridicată, de 15%, chiar și cu tratament adecvat.

Cine sunt cei mai expuși la îmbolnăvire?

Transmiterea bacteriei se realizează de obicei prin picături respiratorii emise în timpul tusei, strănutului sau contactelor apropiate, cum ar fi săruturile. În medii aglomerate, precum căminele studențești și unitățile militare, riscul de infecție crește semnificativ. Experții afirmă că adolescenții și tinerii cu vârste între 16 și 23 de aniului sunt cei mai expuși. Deși bacteria poate fi prezentă în nasul și gâtul unor persoane fără a provoca simptome, în anumite cazuri devine invazivă și duce la forme severe care pot fi fatale, dacă nu sunt tratate rapid.

În România, tinerii între 20-24 de ani au fost una dintre cele mai afectate grupe de vârstă în 2019. Bebelușii sunt de asemenea vulnerabili, având un sistem imunitar în dezvoltare. Conform datelor de la INSP, copiii sub 4 ani au reprezentat aproape 50% din cazurile confirmate de boală meningococică.

Recomandările privind vaccinarea

Cea mai bună strategie de prevenție împotriva bolii meningococice este vaccinarea. Există vaccinuri disponibile care oferă protecție împotriva mai multor serotipuri de Neisseria meningitidis. Potrivit CDC, cele mai utilizate vaccinuri sunt:

• MenACWY (vaccin conjugat meningococic), recomandat tuturor copiilor cu vârste între 11 și 12 ani, cu un rapel la 16 ani. Dacă prima doză se administrează după 16 ani, nu este necesar un alt rapel. De asemenea, vaccinul este indicat pentru persoanele cu vârsta de peste 2 luni care au anumite afecțiuni medicale;
• MenB (vaccin meningococic B), destinat persoanelor cu vârsta de peste 10 ani, care prezintă un risc crescut de îmbolnăvire. Adolescenții între 16 și 23 de ani pot opta pentru acest vaccin pentru protecție pe termen scurt, cu vârsta preferată între 16 și 18 ani;
• MenABCWY, o opțiune combinată ce oferă protecție împotriva serogrupurilor A, B, C, W și Y, administrată ca o singură doză. Acesta poate înlocui vaccinurile MenACWY și MenB dacă ambele sunt necesare în aceeași vizită.

Vaccinarea anti-meningococică este obligatorie pentru admiterea în multe colegii și universități din Statele Unite, acestea cerând dovada administrării vaccinului MenACWY în ultimii cinci ani.

Adulții cu imunitate compromisă și cei care călătoresc în zone cu risc crescut de infecție, cum ar fi anumite regiuni din Africa Subsahariană și Arabia Saudită, sunt de asemenea recomandați să se vaccineze. Arabia Saudită impune vaccinarea cu vaccinul conjugat ACWY pentru toți pelerinii care participă la Hajj sau Umrah.

Vaccinurile disponibile în România

În România, vaccinurile meningococice disponibile includ vaccinul conjugat ACWY și vaccinul pentru serogrupul B. Niciunul dintre aceste vaccinuri nu este oferit gratuit prin programul de vaccinare național, iar achiziționarea acestora se face pe bază de prescripție medicală.

Vaccinul ACWY (Menveo sau Nimenrix) costă între 208 și 212 lei per doză, iar Vaccinul MenB (Bexsero sau Trumemba) are un preț mai ridicat, între 452 și 460 lei per doză.

Vaccinurile conjugate ACWY sunt preferate datorită capacității lor de a asigura o memorie imunologică, esențială pentru protecția pe termen lung. Nimenrix poate fi administrat de la vârsta de 6 săptămâni, iar Menveo de la 2 ani.

Recomandări de administrare:

• Sugari și copii: se recomandă vaccinarea începând de la 6 săptămâni sau 2 luni, în funcție de schema de imunizare;
• Adolescenți: o doză inițială la vârsta de 11-12 ani, urmată de un rapel la 16 ani pentru a asigura protecția;
• Adulți: vaccinul este recomandat și adulților expuși riscului, în special celor cu imunitatea compromisă sau care călătoresc în zone cu prevalență mare a bolii.

Vaccinurile Bexsero și Trumemba sunt destinate protecției împotriva serogrupului B (MenB), care predomină în Europa, inclusiv în România. Bexsero poate fi administrat de la 2 luni, iar Trumemba este recomandat pentru persoanele de peste 10 ani.

În țările care au inclus vaccinarea anti-meningococică în programele de imunizare, impactul a fost notabil. De exemplu, în Marea Britanie, introducerea vaccinului MenB în programul național de vaccinare pentru sugari în 2015 a condus la o scădere rapidă a cazurilor de boală meningococică. Un studiu din 2020, publicat în The New England Journal of Medicine, a confirmat succesul acestui program, evidențiind o reducere semnificativă a infecțiilor cu meningococ de tip B în rândul copiilor mici.

Sursa foto: Dreamstime.com