Construcția Bugetului se bazează pe o creștere de 2,5%, dar cu un deficit fiscal considerabil mai mare. Guvernatorul BNR avertizează: „Câtă vreme deficitul public depășește creșterea economică, datoria publică va crește.”

Bugetul, așteptat cu interes atât de investitorii interni, cât și de cei externi care dețin o parte din datoria României, este întocmit cu perspectiva unei creșteri economice de 2,5%, un curs valutar al euro stabilit la 5,01 lei și o inflație medie de 4,4%, conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Totuși, în ultimele două decenii, doar câteva situații au văzut o execuție bugetară conform planului inițial.

Bugetul național reprezintă planul anual de finanțare al guvernului, detaliind veniturile estimate (precum impozitele și taxele) și cheltuielile planificate (inclusiv pentru infrastructură, sănătate și apărare).

Pentru a se conforma obiectivelor de reducere a deficitului discutate cu Comisia Europeană, actuala administrație a planificat tăieri de cheltuieli, unificări și eficientizări ale aparatului de stat, inspirate din modelul administrației Trump.

Un deficit bugetar prevăzut este deliberat inclus în buget atunci când guvernul prioritizează cheltuielile (precum stimulentele și programele sociale) față de constrângerile privind veniturile insuficiente.

Deficitele bugetare nu pot fi generalizate ca mari sau mici; esențial este modul în care sunt finanțate. Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ.

Finanțarea deficitelor necesită împrumuturi (precum emiterea de obligațiuni), care contribuie la acumularea datoriei naționale (suma totală a deficitelor anterioare minus eventualele excedente).

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că România se împrumută de pe piețele internaționale cu dobânzi foarte ridicate, menționând că ratele ar putea scădea dacă guvernanții vor demonstra predictibilitate și credibilitate. „Acesta este primul an în care trebuie să reconfirmăm predictibilitatea și să țintim deficitul de 3% în următorii șapte ani, așa cum și-a asumat România”, a spus el.

„Ministerul Finanțelor a obținut un împrumut la o dobândă de 7,9%. Ratele sunt ridicate și din cauza expunerii crescute. Anul acesta, România a împrumutat 250 de miliarde de lei, iar pentru 2025 este planificat un împrumut de 231 de miliarde. Putem reduce costurile dobânzilor doar prin demonstrarea predictibilității și a angajamentului nostru”, a subliniat Tanczos Barna.

Deși bugetul proiectat preconizează un deficit fiscal stabil, fluctuațiile economice, evenimentele neașteptate, precum și variațiile veniturilor și cheltuielilor pot schimba drastic situația economică.

România se află în fața riscului de retrogradare a ratingului datoriei, un posibil dezastru.

După ce agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva României la negativă luna trecută, S&P Global a urmat aceeași direcție, confirmând ratingul României la ‘BBB-/A-3’ dar ajustând perspectiva de la stabilă la negativă, citează comunicatul agenției. De asemenea, Reuters a emis un avertisment privind riscurile de retrogradare la statutul de „junk”, nerecomandat pentru investiții.

S&P semnalează că instabilitatea și fragmentarea mediului politic din România vor întârzia agenda de consolidare fiscală a noului Guvern, iar implicațiile cheltuielilor ridicate înainte de alegeri ar putea duce la un deficit fiscal de aproape 8,7% din PIB în 2024, depășind estimările agenției, semnalând dificultăți în controlarea costurilor într-o economie în stagnare.

Investitorii străini își exprimă îngrijorarea față de situația economică din România și pun la îndoială abilitatea Guvernului de a-și respecta promisiunile de reformă.

În ultimii ani, creșterea cheltuielilor a depășit-o pe cea a veniturilor, extinzând astfel deficitul.

Studiile empirice sugerează că deficitele mai mari pot genera creșteri ale ratelor dobânzilor pe termen lung. De exemplu, în SUA, o creștere susținută a deficitului bugetar cu 1% din PIB poate provoca o crestere de 25 până la 35 de puncte de bază a ratelor dobânzilor. Aceasta sugerează că, pe măsură ce deficitele cresc, costul împrumuturilor crește atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat.

Deficitul fiscal reprezintă, de asemenea, o sursă de presiune inflaționistă, conform declarațiilor Guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. „Problema fiscală este o sursă de inflație; dacă deficitul crește, și presiunea inflaționistă se intensifică”, a afirmat Isărescu.

El a fost întrebat de posibilele dezavantaje pentru România în contextul în care țările din regiune au înregistrat recesiuni și reducerea inflației.

„În condiții de recesiune, România nu poate realiza corecturi fiscale, deoarece veniturile scad. (…) Creșterea deficitului conduce, de asemenea, la o intensificare a presiunii inflaționiste. Scăderea din această situație ar necesita o recesiune severă și, eventual, o criză, ceea ce nu ne dorim”, a mai adăugat el.

Deficitul public mai mare decât creșterea economică duce la creșterea datoriei publice.

Problema deficitului constă în dinamica și amploarea sa. Pentru ca ajustările să fie credibile, trebuie ca deficitul să scadă, explică Guvernatorul. „Acesta este esențial ca piețele să-l considere credibil. În prezent, ne finanțăm de la organismele financiare și Uniunea Europeană doar parțial; restul provine din piețe”, adaugă Isărescu.

Atâta timp cât deficitul public depășește creșterea economică, datoria publică va crește, susține Guvernatorul BNR. „Cu un deficit extern de 8%, nu putem gestiona stabilitatea economică și financiară fără tensiuni semnificative, care se reflectă și în plan social și politic”, afirmă Isărescu.

„Datoria publică și problemele de finanțare sunt generate de deficit. Ne putem permite să generăm o criză majoră prin nefinanțarea acestuia? Am putea să ne confruntăm cu probleme precum cele din anii ‘90. Vorbiți cu oricine a trăit acele momente și a fost nevoit să caute disperat fonduri, chiar și atunci când datoria publică era relativ mică și deficitul abia depășea 3%“, își amintește Guvernatorul.

Această problemă a deficitului nu este recenta. „A amâna soluționarea de la un Guvern la altul nu este o abordare fericită, însă aceasta este natura politicii. Încercăm să evităm ca această instituție să se amestece în procesul electoral, dar escaladarea deficitului și mai ales percepția de incapacitate a țării de a-l gestiona sunt aspecte critice. Deși anunțăm că vom reduce deficitul, în realitate acesta crește, ceea ce are un impact mai mare decât datoria însăși”, concluzionează Isărescu.