Buget 2025. Ministrul Tanczos Barna: Provocări serioase privind deficitele gemene și inegalitățile economice
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat la o conferință de presă că bugetul pe 2025 este prevăzut să fie unul conservator, bazat pe o estimare de creștere economică de 2,5%. El a declarat: „Acest buget marchează începutul unei noi etape, având în vedere că trebuie să abordăm unele probleme structurale”. Proiectul bugetar va fi prezentat luni în Parlament, unde se pot face amendamente, înainte de a fi supus votului pentru a deveni operativ cât mai repede.
„Investim în viitor prin îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice. Bugetul pentru educație va crește cu 10%, în timp ce Ministerul Transporturilor va beneficia de o alocare suplimentară de 20%, Ministerul Sănătății va primi 50% mai mult față de anul anterior, iar Ministerul Mediului va avea o creștere de 51%”, a subliniat Tanczos Barna.
Daniela Pescaru, coordonatoarea Departamentului Buget din Ministerul Finanțelor, a menționat că Ministerul Apărării va beneficia de 2,23% din PIB, cu opțiunea de a crește alocarea la 2,5% în funcție de cheltuieli.
„Fondurile alocate vor sprijini continuarea proiectelor de infrastructură, inclusiv autostrăzile precum Sibiu-Pitești, Sibiu-Făgăraș, Focșani-Bacău, Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani, și reabilitarea liniilor ferate. De asemenea, vor fi finanțate construcțiile spitalelor regionale de urgență din Craiova, Iași și Cluj, precum și investiții semnificative în sisteme de apă și canalizare și în centrele de colectare selectivă a deșeurilor”, a adăugat ministrul.
În plus, acesta a indicat că bugetul va susține digitalizarea universităților și dezvoltarea campusurilor pentru învățământul dual.
Ministrul a discutat despre vulnerabilitățile economice ale României, evidențiind deficitele gemene: bugetar și de cont curent, precum și disparitățile economice între județe. Unele județe au un PIB pe cap de locuitor ce depășește media Uniunii Europene cu 100%, în timp ce altele se află la 50%. „Aceste probleme necesită soluționare în viitor”, a afirmat ministrul.
România se confruntă cu venituri bugetare scăzute comparativ cu PIB-ul din UE și, în mod paradoxal, cu cheltuieli mari pentru salariile funcționarilor publici, Tanczos Barna menționând că aproximativ 30% din veniturile bugetare sunt destinate acoperirii acestor salarii.
Ministrul Finanțelor a comentat și deciziile de rating ale agenției S&P, care a schimbat perspectiva de la stabilă la negativă, menționând că piețele financiare nu au reacționat la această modificare, anticipând un astfel de pas după acțiunile similare ale altor agenții. „Trebuie să demonstrăm seriozitate și să arătăm că respectăm angajamentele noastre”, a conchis Tanczos Barna.
El a lăudat conducerea BNR pentru menținerea stabilității leului și a subliniat importanța provocărilor demografice pe termen lung asupra finanțelor țării.
Bugetele pentru 2023 și 2024 au fost slab redactate, provocând un deficit fiscal de 5% în 2024, când realitatea a arătat un derapaj de peste 8%. În plus, Guvernul a crescut semnificativ subvențiile pentru partidele politice în 2024, atingând 384 de milioane de lei, un record istoric, la care se adaugă rambursările primite după alegerile recente.
Este crucial ca evenimentele interne și externe imprevizibile să nu afecteze cadrul bugetar stabilit de actualul Guvern, iar perspectiva este ca acest document să fie credibil și elaborat cu seriozitate.
