Un activist anticomunist solicită CNSAS dosarul lui Călin Georgescu din perioada ante-1989.

Gabriel Andreescu, un activist anticomunist care a fost arestat de mai multe ori în timpul regimului Ceaușescu, a cerut pe 20 decembrie 2024 informații referitoare la Călin Georgescu de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). În calitate de cercetător acreditat, Andreescu a primit răspunsul pe 22 ianuarie și acum își împărtășește impresiile.

• În articolul său de pe Contributors, Gabriel Andreescu subliniază că SRI și SIE îl consideră pe Mircea Malița o personalitate de interes național, dar nu au aplicat același criteriu pentru Călin Georgescu sau alți candidați. În continuare, el afirmă: "Informațiile despre trecutul potențialilor candidați pentru funcții publice reprezintă un interes public major, iar decizia de a reține informații din arhive trebuie să depășească competența SRI și SIE." De asemenea, Andreescu și-a exprimat opinia critică față de Marcel Ciolacu, care a revendicat un certificat de revoluționar, amintind că el a fost arestat la Buzău, fiind pe listele anticomuniștilor.

SRI și SIE au o responsabilitate clară în criza actuală.

„Ne aflăm în mijlocul unei crize electorale, instituționale și politice; uneori, putem găsi indicații despre cauzele acesteia.”

Pe 20 decembrie 2024, am cerut CNSAS să consult mai multe dosare. Am obținut acreditarea de cercetător la începutul anilor 2000. În afară de câteva controverse la început, colaborarea cu CNSAS a fost satisfăcătoare pe parcursul acestor două decenii.

Interesul meu principal se concentra pe ceea ce conțin arhivele Securității referitor la Călin Georgescu, Mircea Malița și Ilie Bădescu. Răspunsul CNSAS din 22 ianuarie mi s-a părut punctual și adecvat.

Răspuns CNSAS: Nu avem dosarele lui Călin Georgescu și Mircea Malița.

Cererea mea se axează pe descoperirea informațiilor despre Călin Georgescu, având în vedere că Mircea Malița a avut o influență semnificativă în promovarea acestuia prin organizațiile pe care le-a creat. Totuși, nu am găsit dovezi privind sprijinul lui Malița pentru cariera lui Georgescu la Ministerul Afacerilor Externe.

Mircea Malița, cu un trecut bogat în diplomația românească și în Partidul Comunist Român, avea autoritatea necesară pentru a influența carierele altora.

Speram că, eventual, dosarul de securitate al lui Malița ar putea conține intersecții cu Călin Georgescu, mai ales la sfârșitul anilor 1980, când acesta a călătorit în Occident.

Dosarul lui Mircea Malița nu a fost găsit la CNSAS, ceea ce sugerează că SRI și SIE îl consideră o personalitate de interes național. De asemenea, am solicitat dosarul lui Ilie Bădescu de la CNSAS pentru a înțelege mai bine orientările naționaliste ale sociologului.

Materialele referitoare la Călin Georgescu ar trebui să fie disponibile la CNSAS.

Spre deosebire de altele din cercetarea mea, materialele despre Călin Georgescu ar trebui în mod evident să fie la CNSAS, având în vedere rolul acestui consiliu în examinarea candidaților pentru alegeri.

CNSAS este responsabil să verifice dacă candidații la funcțiile publice au avut legături cu Securitatea.

Conform legii, CNSAS are obligația de a asigura accesul la informații de interes public, solicitând totodată SRI și SIE dosarele care îi aparțin.

Verificarea se realizează înainte de alegeri.

Este important de notat că, spre deosebire de alți candidați, în cazul celor pentru funcția de președinte, verificările se efectuează cu rapiditate, înainte de alegeri.

Serviciile de informații nu transmit CNSAS dosarele pe care le consideră de siguranță națională. Dacă SRI și SIE nu au trimis dosarul lui Călin Georgescu, atunci acestea își exercită autoritatea asupra documentelor clasificate.

Totuși, Serviciile nu pot decide dacă informațiile referitoare la Călin Georgescu trebuie să fie accesibile publicului.

Informațiile despre trecutul unui potențial președinte are o relevanță deosebită.

Adecvarea informațiilor despre cine ar reprezenta statul român, ar veghea la respectarea Constituției, ar încheia tratate internaționale și ar coordona forțele armate nu poate fi ignorată.

Este foarte puțin probabil ca Securitatea să nu fi avut un dosar pe numele lui Călin Georgescu, având în vedere circumstanțele.

Când MRU a cerut verificarea diplomaților, Georgescu a părăsit MAE.

Un exemplu relevant este cel menționat de Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE și premier.

Ungureanu povestește cum, odată ce a venit la Ministerul Afacerilor Externe, a decis să retragă diplomații care au avut legături cu Securitatea. Călin Georgescu a fost printre cei care au plecat, refuzând să fie examinat.

SRI și SIE trebuie să declare că nu au găsit nimic.

Serviciile au responsabilitatea de a face public faptul că nu au găsit informații despre Călin Georgescu în arhivele lor. Având în vedere gravitatea situației, Parlamentul ar trebui să investigheze afirmațiile Serviciilor printr-o Comisie de anchetă.

De-a lungul timpului, Serviciile de informații au fost criticate pentru că au ignorat interesul public, ascunzând trecutul unor demnitari.

Un exemplu este Ion Iliescu, al cărui dosar nu a fost trimis la CNSAS, deși avea legături clare cu Securitatea.

În același an, SRI și SIE au declarat că Ristea Priboi nu a avut activități de poliție politică, cu toate că el a jucat un rol semnificativ în regimul comunist.

Un exemplu elocvent este faptul că Priboi a fost numit șef al Comisiei parlamentare de control al SIE.

Georgescu – un risc pentru democrația noastră.

SRI și SIE au responsabilitatea nu doar de a face publice informațiile despre Călin Georgescu din perioada ante-1989, dar și de a clarifica activitatea acestuia în ultimele trei decenii.

Călin Georgescu reprezintă un simbol al unei direcții posibile care ar putea influența evoluția societății noastre.

Criza actuală, atât electorală cât și politică, constituie un pericol major pentru securitatea națională, iar eșecul instituțiilor de a proteja interesele cetățenilor este o chestiune de gravitate extremă.