Viziunea Comisiei de la Veneția asupra obligațiilor statului român

Un raport de 20 de pagini a fost publicat luni, la Strasbourg, de Comisia de la Veneția, subliniind că statul de drept se caracterizează prin respectarea legii de către însuși stat. Deși documentul prezintă o opinie, fără a interveni în hotărârile Curții Constituționale din România, constată că anularea alegerilor este permisă doar în circumstanțe „strict excepționale” și nu poate fi justificată „exclusiv pe baza informațiilor clasificate”. Statul are responsabilitatea de a explica cetățenilor ce constituie „excepționalul” și de a prezenta dovezi publice.

La 27 martie 2023, Cătălin Predoiu, pe atunci ministru al justiției, a avut o întrevedere cu Claire Bazy Malaurie, președinta Comisiei de la Veneția. Predoiu a descris întâlnirea ca fiind privilegiată, punând accent pe necesitatea de a reconstrui încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.

În urma raportului din 27 ianuarie 2025, care a fost generat de o întrebare privind anularea alegerilor din România, nu s-a mai simțit același privilegiu în rândul oficialilor puterii, acest lucru fiind reflectat în tăcerea ce a urmat.

CCR s-a autosesizat, lăsând fără opțiune apelul

Este adevărat că Comisia de la Veneția nu a evaluat în mod specific situația din România, fără a înlocui deciziile acesteia. Cu toate acestea, Comisia a analizat subiectul din perspectiva anulării alegerilor prezidențiale, nu a unor alegeri diferite.

Întrebarea adresată Comisiei de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost: „Care sunt condițiile și standardele legale care permit unei curți constituționale să invalideze alegerile, având în vedere cazul recent din România?”

Comisia își deschide raportul subliniind că, deși s-au întâlnit cazuri de anulare a alegerilor în Europa (Austria, Bulgaria, Ucraina), decizia Curții Constituționale din România rămâne unică în mai multe aspecte.

Un prim aspect este că CCR s-a sesizat de la sine, comportându-se ca o Curte Supremă cu responsabilități extinse. Astfel, nu a mai fost disponibilă o instanță care să soluționeze un apel ulterioar. De obicei, o decizie de acest tip este adoptată de autoritățile electorale, iar curțile superioare acționează ulterior. În România, CCR a decis, iar AEP și BEC ulterioare au acționat în consecință, existând un mesaj pe ecranele tabletelor din secțiile de vot care anunța suspendarea votului în urma unei decizii BEC.

Există o logică în principiul invocat de Comisie, în sensul că, dacă o curte ia o decizie, este problematic ca aceeași curte să rezolve apoi contestația, având în vedere posibila pierdere a rolului său obiectiv.

Demonstrarea influențelor din online asupra rezultatelor alegerilor

O altă particularitate a situației din România este faptul că „decizia s-a bazat pe interferențele din mediul social media și pe utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, care au favorizat un anumit candidat. Astfel, deficiențele nu sunt legate direct de procesul electoral, ci mai degrabă de pregătirea alegerilor și de influența netransparentă asupra alegătorilor.”

Observația Comisiei se fundamentează pe convingerea că CCR a acționat conștient de necesitatea de a demonstra legătura între un fenomen extern procesului de vot și alterarea acestuia. „Influența asupra rezultatelor alegerilor este o condiție esențială” pentru anularile electorale, afirmă Comisia.

În mode obiectiv, dacă ameninți sau restricționezi accesul alegătorilor cu o săptămână înainte de vot, este evident că ai influențat rezultatul. În schimb, utilizarea de mesaje țintite în mediul online este mai complexă și necesită dovezi clare.

Democrația și nevoia de transparență

Este nevoie de dovezi care să coreleze influențele externe cu rezultatele, iar acest lucru devine o provocare în contextul digital, conform precizării Comisiei.

Anularea alegerilor reprezintă „ultima soluție”, un refugiu final al unui sistem judiciar și al democrației. Oprirea votului echivalează cu un semnal de alarmă major. Așadar, obligația de a dovedi revine CCR și statului.

Probele secrete nu pot justifica anularea alegerilor

Comisia de la Veneția subliniază necesitatea ca dovezile utilizate în cazul anulării alegerilor să fie publice. Nicio situație nu poate fi judecată pe baza probelor secrete, mai ales în cazuri de importanță crucială precum anularea alegerilor.

În situații legale cu probe clasificate, avocații și judecătorii au acces la informațiile relevante. Este imposibil de a împiedica apărarea celui acuzat.

În contextul actual, anularea procesului electoral a generat pierderi generale. Conform ONG-ului APADOR-CH, raportul Comisiei indică faptul că ”anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a încălcat mai multe standarde democratice.”

Dezamăgirea este profundă, transcende orientările politice, afectând întreaga societate. Toți cetățenii au dreptul la transparente și dovezi adecvate.

Informațiile trebuie să fie accesibile. Indiferent dacă se referă la probarea abuzurilor în mediul online sau la încălcările legislației electorale, aceste aspecte sunt esențiale și au fost menționate de Curtea Constituțională a României.

Statul de drept este definit prin respectul față de lege, o concluzie evidentă din fiecare segment al raportului.

Opinia Comisiei se încheie, dar dezbaterea dintre statul român și cetățeni trebuie să continue.