Ilie Bolojan explică câți bani plătește România ca dobânzi pentru datoria publică: exact atât costă și proiectul Autostrăzii Moldova.

În acest an, România va suporta aproximativ 11 miliarde de euro sub formă de dobânzi pentru creditele guvernamentale, o cheltuială pe care premierul o asociază cu costul Autostrăzii Moldovei și cu deficitul bugetar pe care guvernul încearcă să-l acopere prin măsuri fiscale.

În interviul său, șeful Executivului nu a confirmat o demisie, dar a subliniat că, pentru a oferi o imagine corectă a situației, este nevoie să comparăm cheltuielile cu veniturile colectate de la cetățeni, diferența fiind în jur de 30 de miliarde de euro anual. Cheltuim cu 30 de miliarde în plus în fiecare an, banii fiind împrumutați, iar costul împrumuturilor crește. Doar în acest an dobânzile totalizează 11 miliarde de euro.

Este vorba despre Autostrada Moldovei. Proiectul A7 are un cost de aproximativ 11 miliarde de euro, iar dobânzile au fost motorul finanțării. Întregul program Anghel Saligny, contractele semnate, totalizează în jur de 55 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 11 miliarde de euro. Din cauza acestor dobânzi, proiectul nu apare în plan în maniera dorită, iar împrumuturile explică această situație.

Nu putem continua în acest ritm. Dacă situația rămâne neschimbată, orice viitor premier nu va reuși să acopere pensiile și salariile. Diferențele de finanțare au fost abordate în alte țări prin soluții consacrate, iar România, cu unul dintre cele mai scăzute sisteme de impozitare, trebuie să-și majoreze veniturile. Pe această componentă este esențial să încasăm aceste sume, lucru care nu s-a reușit în ultimii ani.

Ce mai spune Ilie Bolojan despre reducerea deficitului și măsurile fiscale luate:

• <li>Prima analiză indică necesitatea reducerii cheltuielilor la scară largă, nu prin termene punctuale; administrația publică locală reprezintă un ansamblu important în buget.</li><li>În aparatul propriu suntem la aproximativ 130.000 de angajați, la fel de multe fiind în asistența socială și direcția copiilor, iar pentru a atinge echilibrul este necesară o reducere a cheltuielilor și în administrația locală.</li><li>Nu sprijin creșterea taxelor ca soluție, fiindcă acest lucru ar însemna alimentarea unei gauri negre în bugetul local. Reforma a fost o condiție în programul de guvernare și trebuie implementată.</li><li>Au fost adoptate două pachete legislative, iar al doilea include reforma administrației publice locale, cu trei direcții: consolidarea capacității de a-și îndeplini atribuțiile, descentralizarea (de exemplu autorizarea jocurilor la nivel local) și creșterea eficienței.</li><li>Fără finanțare, investițiile nu pot continua; dacă nu există bani, cetățenii vor trebui să contribuie. Nu este normal să plătim o taxă suplimentară pentru a alimenta gaura neagră a administrației locale.</li><li>Este o responsabilitate față de români să implementeze reforma în scopul evitării unei fundături bugetare, iar Planul de Guvernare a stabilit această direcție.</li></ul>

Întrebat dacă deficitul bugetar real este între 10% și 11% din PIB, premierul a explicat că nu este în această marjă exact, dar diferențele dintre datele primite oficial la instalare și cele actuale indică angajamente viitoare de plată și cheltuieli neprevăzute în buget. Deficitul este mai mare decât cel anunțat la începutul anului, iar închiderea anului sub 8% nu este realistă cu măsurile luate până acum.

„Cred că era peste 9%”, a adăugat Bolojan, întrebat cât era deficitul bugetar în momentul preluării funcției.