Fostul șef al SRI evidențiază vulnerabilități la nivelul MApN în cazul dronei rusești, sugerând că reacția oficială a fost fragilă și descrisă ca o muniție hibridă care nu explodează cu un vuiet evident.

Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații, a criticat, într-o notă publică pe 16 septembrie, modul în care autoritățile – în special Ministerul Apărării – au prezentat public detaliile despre drona rusească ce a pătruns în spațiul aerian al țării în weekend.

Faptul că drona a fost observată de sisteme, reperată, identificată și însoțită poate sugera o gestionare adecvată a situației. Însă confuzia de la biroul decorat cu steaguri, avalanșa de explicații și direcționarea criticilor către echipaj arată o slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O ezitare în fața provocării, notează Hellvig într-o postare lungă pe X, intitulată „Ce găsește drona la Steaua București?”.

În realitate, în loc de un mesaj politic ferm la care ne așteptam, ministrul Apărării oferă o narațiune tehnică despre cum s-au desenat lucrurile în cerul patriei, potrivit fostului șef al SRI, într-o referire directă la ministrul Ionuț Moșteanu.

Ce afirmă Eduard Hellvig:

• „Sâmbătă spre seară, o dronă aparent somnambulă ne-a vizitat spațiul aerian. Conform observațiilor, în astfel de situații nu se acționează cu grabă, ci cu precauție: nu lași arme la vedere, orientezi traiectoria, protejezi zonele sensibile și gestionezi incidentul cu calm. În plus, imediat s-a conturat o imagine în care lipsa de hotărâre a administrației poate alimenta senzația de eroare politică. Această postare aduce în prim-plan o scenă bine-cunoscută despre cum ar trebui să fie gestionate crizele, cu o notă ironică referitoare la o situație locală.

În concluzie, Hellvig susține că mesajul politic trebuie să fie clar și ferm, nu justificări excesive despre ce s-a întâmplat în cer, iar lipsa de o direcție politică poate deveni muniție pentru scepticismul public.

Sâmbătă după-amiază, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României, iar două avioane F-16 au fost chemate să intercepteze.

MApN a transmis ulterior că obiectul interceptat a fost o dronă Geran (Shahed-136 iraniană), care a părăsit teritoriul și a pătruns în Ucraina.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat ulterior, sâmbătă seară, la Antena 3, că F-16-urile trimise pentru interceptare au fost aproape să doboare drona, însă aceasta și-a schimbat traiectoria spre Ucraina.

Moșteanu a precizat că drona intrată în spațiul aerian românesc a fost detectată pe radare, iar avioanele implicate aveau mandat legal să intervină.

„Avioanele s-au ridicat și au interceptat obiectul. Au fost foarte aproape să îl doboare, dar drona a zburat la alt nivel, apoi s-a orientat înspre Ucraina. Conform informațiilor disponibile, Legea 73, proiectată și în vigoare, permite Armatei Române să doboare dronele ce intră în spațiul aerian; piloții aveau această autoritate de la Comandamentul Forțelor Întrunite, care a transmis ordinul către Comanda Căii Aeriene pentru acțiunea respectivă”, a declarat Moșteanu.

Ministrul a precizat că a fost vorba despre o singură dronă ce a pătruns în spațiul nostru, însă avioanele românești sau ale aliaților din NATO sunt mobilizate frecvent pentru misiuni similare.

„Provocările Rusiei par să se repete săptămână de săptămână. Bunăoară, comunicatele despre situații la granițe sunt emise în mod regulat, iar avioanele, fie ale noastre, fie ale partenerilor germani, operează în Marea Neagră cu misiuni de poliție aeriană avansată”, a declarat Moșteanu.

Ulterior, luni, Moșteanu a anunțat că a analizat raportul complet al misiunii și a discutat cu pilotul care a condus formația de F-16: „Este clar în raport că este vorba despre o dronă rusească folosită pentru a ataca Ucraina. Ucraina nu operează cu astfel de drone, iar intențiile Rusiei de a nega evidențele nu sunt o noutate.”

Ministrul Apărării a lăudat decizia piloților F-16 de a acționa cu profesionalism și responsabilitate, arătând încredere în maturitatea echipei de zbor și a comandantului de misiune. El a subliniat că atacarea unui obiect în spațiul unui stat neafiliat la război poate implica daune colaterale, iar contactul vizual cu drona a fost intermitent, ceea ce a influențat decizia finală.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a reacționat luni seară, după episodul dronei rusești, afirmând că „știm că este rusească” și indicând timpul cât a zburat în spațiul național.

„Mesajul meu este de încredere pentru români și în același timp solicitarea de a continua eforturile care nu sunt plăcute. Nu este plăcut să finanțezi apărarea, dar este necesar”, a declarat șeful statului într-un interviu pentru Antena 3 CNN. „Știm că este rusească. Știm și durata în care a zburat pe teritoriul României”, a precizat Nicușor Dan.

„Nu pot să spun cu certitudine dacă trebuia doborâtă drona. Decizia vine în funcție de analiză, iar cadrul legal pentru doborâre necesită acordul Comandamentului. Comandantul misiunii de pază trebuia să decidă, iar decizia poate varia de la caz la caz, deoarece doborârea poate genera pagube colaterale.”

„Nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru”, a răspuns Nicușor Dan, întrebat dacă drona rusească ce a pătruns în spațiul nostru aerian era înarmată.

„Nu am informația respectivă, pentru că drona putea conține un conținut necunoscut; a fost urmărită de avioanele noastre și ale partenerilor”, a precizat șeful statului.