RECHIZITORIU: planul lui Călin Georgescu de destabilizare și preluare a puterii, construit cu ani în urmă, iar dosarul detaliază membrii rețelei din anturajul fostului candidat la alegerile prezidențiale

Demersuri discrete au vizat identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar susținerii unui proiect electoral de anvergură națională; potrivit rechizitoriului, Georgescu a creat o rețea de susținători care a analizat în avans posibilitatea utilizării unor acțiuni violente pentru a destabiliza ordinea constituțională prin presiuni ilegale asupra climatului electoral.

Călin Georgescu, desemnat câștigător în turul inițial al scrutinului din 2024, a fost prezentat în fața justiției pentru complicitate la tentative de a comite acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru furnizarea de informații false, în formă continuată; în același dosar figurează și Horațiu Potra, acuzat de tentative la acte anticonstituționale, violări ale regimului armelor și al materiilor explozive, utilizarea de articole pirotehnice fără drept și instigare publică, alături de un grup de mercenari.

Călin Georgescu – planul de candidatură și dezvoltarea rețelei de sprijin

În rechizitoriul cu peste 300 de pagini, procurorii subliniază existența unui plan timpuriu și bine structurat în jurul candidaturii lui Georgescu.

Etapa inițială a fost marcată de demersuri discrete orientate spre consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru un proiect electoral de amploare națională.

Dat fiind că sprijinul oficial din partea unui partid important nu era asigurat sau nu se dorea, s-a adoptat o strategie alternativă de construire a unei infrastructuri electorale independente.

În această fază de planificare candidatul a demarat contacte cu persoane din medii diverse pentru a întări o rețea de influență și pentru a identifica potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare campaniei.

Încă din 2022, Georgescu i-a cerut lui Potra să-l abordeze pe Frank Timiș pentru a finanța campania

Un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale a avut și Horațiu Potra, responsabil cu mobilizarea resurselor.

Astfel, încă din 27 aprilie 2022 Georgescu l-a informat pe Potra să-l contacteze pe Frank Timiș, om de afaceri implicat în exploatări miniere în Africa, pentru finanțarea campaniei cu sume între 20 și 35 de milioane de dolari.

Ca termen de compensare pentru sprijinul acordat, Potra i-ar fi promis lui Georgescu că va facilita deschiderea tuturor minelor din România, în special a celor aurifere, iar discuțiile vizează conectarea la investitori americani interesați de susținerea campaniilor la nivel internațional.

Negocierile despre sprijin prevăd o contraprestație în schimbul ajutorului, iar dialogurile au vizat redeschiderea minelor aurifere în condițiile în care potențialii finanțatori manifestau interes datorat afacerilor din Africa.

Călin Georgescu și Horațiu Potra, o relație specială

Procurorii descriu o legătură aparte între Georgescu și Potra, iar acesta din urmă a pus la dispoziția candidatului o limuzină Mercedes GLE Coupe începând cu iunie 2024 și probabil până în ianuarie 2025; autovehiculul a fost închiriat printr-o firmă controlată de un apropiat al lui Potra.

Plata chiriei lunare, în valoare de aproximativ 16.900 de lei, a fost efectuată în numerar, iar convorbirile din aplicațiile de mesagerie arată o organizare sistematică pe întreaga perioadă a campaniei, cu transferuri de bani în numerar către Georgescu, direct sau prin intermediari, în București și Ilfov.

De asemenea, există indicii privind remiterea repetată de sume de bani în numerar către Georgescu, fie direct, fie prin intermediari, în București și în zonă.

Potra este descris ca o figură extrem de controversată în peisajul socio-politic românesc, inclusiv în contextul contactelor cu Georgescu.

Ancheta arată că Potra a fost implicat în numeroase controverse, ceea ce i-ar conferi un profil problemat în raport cu normativele legale.

Ca fost membru al unui partid cu orientare naționalist conservatoare, profilul său politic a fost asociat cu tipare ideologice similare demersurilor în care a fost implicat.

Fost luptător în Legiunea Străină și președinte al Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză, el a intermediat contracte de securitate în Africa, Orientul Mijlociu și America Latină și este cunoscut pentru activități cu mercenari.

Documentele indică prezențe la Moscova și în legătură cu Ambasada Rusiei, incluzând bilete de avion Dubai – Moscova și rezervări la hotel pe numele său, în diverse intervale din 2024.

Toate aceste elemente pot alimenta întrebări serioase despre scopurile reale ale implicării sale în campanie și despre posibile influențe externe în procesul electoral.

Rolul lui Marin Burcea

Un alt actor important în cercul lui Georgescu este Marin Burcea, fost luptător în Legiunea Străină, care a coordonat echipa de protecție formată din foști membri ai Legiunii.

Burcea, apropiat de Eugen Sechila și de Horațiu Potra, a facilitat transmiterea mesajelor între Georgescu și alte figuri din anturaj.

Totodată, Burcea a activat ca mercenar în Congo, începând cu aprilie 2023.

Conform anchetatorilor, Burcea întreține relații apropiate cu Dorina Mihai, despre care se afirmă că ar fi fost încadrată în Armata Română încă din 1983 și a operat în teatre de operațiuni sub comanda oficialilor.

Ancheta menționează date din mediul online despre Dorina Mihai, indicând că a activat în Armata Română, a petrecut ani pe front în fosta Iugoslavie și întreține relații cu militari ceceni apropiați de Kadîrov și Chalaev; informațiile includ și referiri la Putin.

Procurorii arată că Burcea și Mihai aveau afaceri comune, administrând MRNBUR AUTO CREDIT IFN SRL și HUGO MODELS MANAGEMENT SRL.

Eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el

Probe din dosar indică faptul că membrii rețelei lui Georgescu au analizat în detaliu opțiunea de a recurge la violență în cadrul unei ideologii radicale, cu scopul destabilizării ordinii prin presiuni asupra climatului electoral.

O discuție din 9 martie 2023 între Marin Burcea și Dorina Mihai este redată de anchetatori; în cadrul acesteia se exprimă viziuni clarConflictuale despre viitoarele alegeri, tratate drept ultima șansă, iar afirmația că Dumnezeu ar încuraja lupta este enunțată cu puternic.

Ancheta enumeratează mai multe evenimente din perioada 4–8 decembrie 2024 ca indicii despre rolul părților implicate și despre coeziunea susținătorilor în economia faptelor.

La 15 ianuarie 2025 Burcea Marin a efectuat un transfer de 5.500 de lei către Laurențiu Călin Munteanu, gardă de corp a lui Georgescu, indicând plata pentru servicii de protecție.

La 22 decembrie 2024 Burcea și Potra au avut o întâlnire la un hotel din București, discutând pe parcurs mai multe ore.

La 23 decembrie 2024 a avut loc o altă întâlnire între Georgescu și Potra în același spațiu, în intervalul orar menționat.

La 20 ianuarie 2025 Burcea a organizat o întrevedere cu ambasadorul Regatului Arabiei Saudite în România, iar întâlnirea cu Georgescu s-a materializat în 21 ianuarie 2025, la sediul misiunii, între orele 11 55 și 12 36.

La 22 ianuarie 2025 Burcea a efectuat o deplasare în comuna Albota din Argeș pentru a se întâlni cu Petrescu Daniel, organizatorul manifestației din 24 ianuarie 2025 din București, la inițiativa lui Georgescu.

Evenimentele din dosar arată că participanții la manifestație au părăsit locul stabilit inițial și s-au îndreptat spre Piața Victoriei, unde au desfășurat activități menite să provoace forțele de ordine.

Eugen Sechila, legionarii, taberele de haiducie și scenariile tactice

Procurorii analizează rolul lui Eugen Sechila și legăturile sale cu Georgescu și Potra, iar în 2022 Sechila ar fi propus conectarea sa cu Georgescu.

Sechila Eugen Ionuț este descris ca având încă din 2019 preocupări pentru crearea unui nucleu de români foști combatanți în Legiunea Străină, ca ramură internă a unei organizații din Paris cu obiectiv ideologic radical național.

Întâlniri între Potra, Sechila și Anechitei Romeo Mihai au avut loc, iar o fotografie din mai 2021, publicată de Potra, atestă acea întâlnire.

Sechila a colaborat cu foști legionari pentru organizarea a zeci de tabere de haiducie menite să recruteze adepți și să dezvolte abilități de luptă, incluzând utilizarea armelor.

Din discuții reiese intenția de a folosi scenarii tactice precum ambuscade care să vizeze structurile polițienești în scopuri contrare legii.

Încă din 2020 Sechila a exprimat disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale pentru a viza reprezentanți ai autorităților.

Anchetatorii includ în rechizitoriu și pe Andrei Nedelcu, Andrei Florin Lup și Dan Cristian Panta; sub coordonarea lui Potra, aceștia au finanțat Georgescu în perioadele de precampanie și în campania efectivă, oferind 10.000 de dolari și punând la dispoziție o limuzină.

Analiza conduitei electorale a candidatului arată că alegerea de a se înconjura de persoane cu profil extrem de controversat a fost deliberată, iar aceste personaje au oferit sprijin constant în toate domeniile, de la mobilizarea electoratului la logistică și comunicare, devenind piese-cheie ale arhitecturii campaniei.