Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului solicită măsuri ferme împotriva campaniilor dezinformării și a nostalgiei după comunism

Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc solicită, într-un comunicat, măsuri dure menite să contracareze atacurile online ale campaniilor de dezinformare și nostalgia postcomunistă.

IICCMER subliniază necesitatea unor intervenții clare pentru contracararea unui fenomen considerat periculos pentru democrație și securitatea națională.

În același timp, instituția își exprimă solidaritatea față de procurorul general Alex Florența și consideră că raportul prezentat reprezintă un pas important în luptele împotriva războiului hibrid coordonat de Federația Rusă, care s-a manifestat în spațiul public în ultimii ani.

Instituția amintește că Parchetul General a identificat patru narative principale folosite din 2022 pentru a modela opinia publică în momente-cheie, dintre care narativa identitar-nostalgică este considerată cea mai importantă.

Nu este prima dată când IICCMER atrage atenția asupra unei campanii coordonate de propagandă a ideologiilor regimurilor totalitare. În mai 2025, a înaintat CNA o solicitare pentru destructurarea unei rețele cu zeci de mii de troli și boți, care difuzau conținut fals, nostalgia-totalitar pe rețelele sociale.

Procurorul general: România, ținta campaniilor hibride legate de Rusia

România a fost ținta predilectă a unor campanii hibride ample, desfășurate în contextul scrutinelor din 2024, iar actorii ostili urmăreau să modeleze în mod constant opinia publică, să destabilizeze decizia autorităților și să diminueze coeziunea socială.

Florența a precizat că această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice și măsuri menite să destabilizeze ordinea publică.

El a avertizat că România se află în continuare în vizorul unei agresiuni hibride, iar războiul hibrid actual este mai insidios și mai perfid decât războiul clasic, afectând în mod semnificativ modul în care funcționează viața socială și economică.

De asemenea, Florența a menționat canale de propagandă pro-ruse. La nivelul rețelelor de socializare au apărut mesaje care incită la ură și la violență, inclusiv împotriva autorităților, iar majoritatea amenințărilor sunt legate de ideea unei revoltări; mesajele exploatează sentimentele nostalgice și se raportează în special la Revoluția din Decembrie 1989.