În jurul cazului Anastasiu gravitează o întrebare crucială. Care va fi reacția lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan?

Ne dorim să avem, în cadrul Guvernului României, persoane care pot fi șantajate?

Dragoș Anastasiu și-a deschis sufletul. Acesta le-a declarat autorităților că nu a oferit mită unui funcționar al ANAF timp de opt ani de bună voie, ci din frică. În fața publicului, și-a exprimat temerile legate de afacerea sa, precum și de bunăstarea clienților și angajaților săi.

Și reprezentanții Guvernului s-au pronunțat. Dinspre Palatul Victoria, am fost informați că situația nu reprezintă o problemă, întrucât „circumstanțele cazului nu au legătură cu funcția de vicepremier și atribuțiile lui Dragoș Anastasiu”. De asemenea, Guvernul ne asigură că nu există motive de îngrijorare: Dragoș Anastasiu a fost implicat în acte de corupție doar în calitate de antreprenor, nu în actuala sa funcție de vicepremier.

Ilie Bolojan nu a oferit nicio explicație. Ar fi fost util să știm dacă cineva din cadrul Primăriei Oradea sau Consiliului Județean Bihor a fost angajat având în trecutul său acte de corupție similare. Sperăm ca aceasta să nu fie considerată o critică. Angajarea pe astfel de criterii devine tot mai comună.

Tot prin tăcere se fac auzite și vocile oamenilor de afaceri. Sute de mii de antreprenori din România au mers înainte fără să ofere mită în mod constant, cu sume ce depășesc 150.000 de euro către funcționarii ANAF. Acești antreprenori nu și-au acoperit faptele prin contracte fictive, discuții secrete sau alte asemenea manevre, așa cum a reieșit din publicările recente ale motivării judiciare expuse de jurnalista Simona Voicu.

Mesajul transmis acum acestor antreprenori dinspre Palatul Victoria este clar: recurgeți la mită, dacă este necesar pentru a vă menține afacerea în viață.

Dragoș Anastasiu, în perioada în care compania sa a fost implicată în activități ilegale, a reprezentat diverse organizații de afaceri și, potrivit declarațiilor DNA pentru G4Media, a scăpat de acuzații în calitate de denunțător.

Un exemplu este Camera de Comerț Româno-Germană. Dragoș Anastasiu a făcut parte din conducerea acestei instituții încă din 2011 și a urcat în funcția de președinte în 2016. În toți acești ani, compania sa ar fi oferit mită unei angajate ANAF. Aceasta a profitat de vulnerabilitățile existente, reușind să-l șantajeze pe unul dintre liderii Camerei de Comerț Româno-Germane. Termenul „șantajabil” nu este o exagerare în cazul lui Anastasiu: în instanță s-a dovedit că a comis o infracțiune de mită, iar un alt individ a fost condamnat pentru abuz în serviciu.

Printre declarațiile și tăcerile din jurul acestui caz, rămâne de văzut cum va reacționa președintele Nicușor Dan, care a anunțat că va colecta informații suplimentare.

Și cel mai important, cetățeanul - cel care ocupă cea mai importantă poziție într-o democrație - va avea ultimul cuvânt. El ne va spune dacă dorim în Guvernul României persoane vulnerabile la șantaj.