Inflația a avut o reducere surprinzătoare. De ce majoritatea ignoră acest fapt? (Opinie)
Conform informațiilor oferite joi de Institutul Național de Statistică, inflația a scăzut la 4,9%. Cu toate acestea, prețul alimentelor a crescut cu 1% față de iunie de anul trecut. Datele sunt percepute diferit de către cumpărători, care observă lunar faptul că plățile pentru alimente și servicii sunt în continuă creștere. Este interesant de menționat că ambele părți, atât economiștii, cât și consumatorii, au dreptate.
O jumătate dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, punând acest lucru pe seama economiei, care, în realitate, se află într-o situație mai bună decât ar fi de așteptat.
Când Mugur Isărescu comunică public despre scăderea inflației peste așteptări, el are o bază factuală. Totodată, și dl. Ionescu, care observă o continuare a creșterii prețurilor la piață, are tot atâta dreptate. Întrebarea lui ar putea fi: „Despre ce scăderi vorbește Isărescu? De ce nu observă situația de zi cu zi?” Deși cele două afirmații par contradictorii, ambele sunt valide.
Motivul este simplu: pentru Isărescu și ceilalți economiști, inflația se referă la creșterea prețurilor în timp, nu la nivelul acestora.
Dacă anul trecut prețurile au avut un salt semnificativ, iar în anul curent creșterea s-a stabilizat, Isărescu ar putea clasifica inflația ca fiind în scădere. Totuși, individul obișnuit se va plânge încă de inflație, deoarece prețurile rămân mai mari decât în perioada anterioară.
De asemenea, pentru economiști, termenul „recesiune” înseamnă o contractionare economică pentru două trimestre consecutive. Pe de altă parte, pentru o persoană obișnuită, acest termen este vag și se poate referi la o stare generală de nefuncționare a economiei. Există și conceptul de „recesiune tăcută” – o situație în care, chiar și în condiții favorabile, locuitorii se confruntă cu dificultăți financiare lună de lună.
În realitate, economia României a înregistrat o creștere constantă în ultimii trei ani. În 2021, am depășit ratele de creștere ale unor economii avansate precum Elveția, Cehia sau Germania, având o dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană. Anul trecut ne-am aflat printre primele cinci state UE în ceea ce privește creșterea.
Aceasta este situația când Institutul Național de Statistică publică date referitoare la inflație. Chiar și cu o inflație în scădere, prețurile continuă să crească.
Desigur, inflația (sau indicele prețurilor de consum) calculată de INS se referă în principal la mediul urban, fără a ține cont de scumpirile din zonele rurale. Există voci care contestă coeficientul de ponderare din coșul de consum utilizat pentru calcularea inflației, deoarece obiceiurile de consum diferă semnificativ de la o persoană la alta. Trebuie să reținem că aceste date sunt medii și nu se aplică universal. Astfel, percepția inflației diferă în funcție de stilul de viață al fiecărei persoane.
Mai mult, problemele fiscale contribuie la inflație. Creșterea deficitului generează mai multă presiune inflaționistă, iar iesirea din această situație necesită fie o recesiune severă, fie o criză. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că nu se are în vedere un astfel de scenariu.
Lupta împotriva inflației nu se reduce doar la prețurile alimentare, de îmbrăcăminte sau ale serviciilor. Acum se discută despre fenomene precum inflația „verde”, „greedflation” și altele.
Recent, s-a discutat despre o posibilă creștere a TVA-ului la 22% din anul viitor, deși oficialii coaliției deny vehement acest lucru. Totuși, bugetul necesită resurse, iar o astfel de măsură ar putea răspunde nevoilor de lichiditate ale Statului, însă ar impulsiona din nou inflația. În această situație, atât dl. Ionescu cât și dl. Isărescu ar avea din nou dreptate, realizând că guvernul îngreunează situația pentru ambele părți implicate.
Foto: Dreamstime.com
